De ce copiii aleg să se deconecteze de părinți
Conform unui studiu publicat în revista Psychology and Aging, tensiunile dintre părinți și copiii adulți pot apărea din cauza diferitelor credințe legate de parenting, traume nerezolvate și comunicare deficitară. Multe dintre aceste tensiuni pot duce la decizia de a întrerupe complet comunicarea cu părinții, percepută de mulți copii ca fiind singura opțiune pentru a-și proteja și prioritiza bunăstarea personală.
1. Relația este tranzacțională
Mulți copii adulți suferă de traume din copilărie din cauza părinților care adoptă comportamente tranzacționale, cum ar fi folosirea recompenselor și pedepselor, manipularea dragostei și afecțiunii sau manifestarea unei atitudini autoritare. Aceste comportamente pot duce la alienarea copiilor și la dezvoltarea unor comportamente nesigure și de căutare a validării.
2. Părinții facilitează obiceiuri toxice
Părinții care încurajează comportamente dăunătoare, cum ar fi iresponsabilitatea financiară sau gestionarea slabă a emoțiilor, pot afecta negativ copiii. Această facilitare a comportamentelor toxice le poate sabota sentimentul de independență, iar contactul zero devine o opțiune sănătoasă pentru a-și recâștiga autonomia.
3. Părinții sunt manipulatori emoționali
Părinții care își manipulează emoțional copiii contribuie la dezvoltarea problemelor de stimă de sine și inteligență emoțională. Această manipulare face ca copiii să se simtă nesiguri și controlați, iar ruperea contactului devine o modalitate de a recâștiga controlul asupra propriei vieți.
4. Așteptări nerealiste
Părinții care nu au o identitate stabilă pot dezvolta probleme de sănătate mintală, generând conflicte și resentimente cu copiii. Așteptările nerealiste pot face ca aceștia să nu se simtă niciodată suficient de buni, ceea ce contribuie la decizia de a se deconecta.
5. Rușinea internalizată
Copiii care cresc în relații toxice pot resimți rușine din cauza manipulării, numelui jignitor sau a discuțiilor negative purtate de părinți. Această rușine poate fi un motiv pentru a întrerupe contactul, oferind un spațiu necesar pentru a se vindeca.
6. Evitarea comunicării
Părinții care evită comunicarea, rezolvarea conflictelor sau exprimarea emoțiilor pot izola copiii, lăsându-i cu emoții reprimate. Aceasta poate conduce la resentimente și probleme de sănătate mintală, îndemnându-i pe copii să se deconecteze.
7. Părinți controlați
Copiii care au crescut cu părinți autoritari pot dezvolta probleme emoționale și sociale pe termen lung. Dorința de a scăpa de comportamentele controlatoare ale părinților îi determină pe acești copii să întrerupă comunicarea.
8. Încălcarea constantă a limitelor
Copiii care nu se simt respectați de părinți în ceea ce privește limitele personale pot decide să se deconecteze pentru a-și proteja bunăstarea emoțională. Aceasta este esențială pentru construirea unor relații familiale sănătoase.
9. Invalidarea identității
Copiii care își văd identitatea invalidată de părinți, fie că este vorba despre identitatea de gen, exprimarea de sine sau alegerile profesionale, pot decide să se deconecteze pentru a-și recăpăta autonomia și sănătatea mintală.
10. Scapegoat-ul
Părinții toxici care își fac copiii să se simtă responsabili pentru problemele lor pot duce la o dinamică familială nesănătoasă. În astfel de cazuri, copiii aleg să întrerupă contactul pentru a se vindeca.
11. Sentimentele au fost respinse
Părinții care nu pot oferi suport emoțional copiilor lor pot contribui la problemele de sănătate mintală ale acestora. Când copiii își dau seama că a obține ajutorul necesar implică ruperea legăturilor, aleg să se deconecteze.
Decizia de a întrerupe comunicarea cu părinții este adesea un pas greu, dar necesar pentru mulți copii adulți care doresc să își protejeze sănătatea mintală și bunăstarea. Această alegere poate oferi oportunitatea de a se vindeca și de a dezvolta relații mai sănătoase în viitor.
