Batogul de sturion: Un deliciu tradițional european
România a obținut, începând din această lună, recunoașterea europeană pentru un nou produs tradițional: „Batogul de sturion”, care beneficiază de Indicație Geografică Protejată. Această delicatesă are rădăcini adânci în Delta Dunării, mențiunile despre ea datând încă din Evul Mediu.
Ingredientele și procesul de preparare
Prepararea batogului de sturion necesită timp și răbdare, fiind realizat din fileul de sturion sărat și afumat. Cele trei ingrediente esențiale care îi conferă gustul unic sunt sarea, zahărul și piperul alb. Acest preparat este considerat un produs de lux, similar cu icrele negre obținute din sturion.
Istoricul și recunoașterea produsului
Daniel Buhai, un producător de preparate din pește din Tulcea, evidențiază că batogul de sturion este menționat în documentele istorice încă din secolul al XV-lea. „Avem mențiuni din 1400-1500, iar mulți cronicari ai vremii au trecut prin zona Deltei Dunării, menționând acest produs”, afirmă Buhai.
Procesul de certificare europeană
Obținerea certificării la nivel european a fost un proces complex, început în 2022. Producătorii au întâmpinat numeroase solicitări de clarificare din partea autorităților europene, inclusiv întrebări legate de aspectele istorice ale produsului și de sursa sturionului utilizat. Buhai subliniază că, din 2006, pescuitul sturionului în sălbăticie a fost interzis în România, ceea ce a condus la dezvoltarea acvaculturii pentru speciile de sturion vizate.
Impactul asupra agriculturii și tradiției locale
România are acum 16 produse tradiționale recunoscute oficial la nivelul Uniunii Europene, iar recunoașterea batogului de sturion este un pas important în valorificarea patrimoniului culinar și a tradițiilor locale. Această certificare nu doar că sporește prestigiul produsului, dar și contribuie la promovarea sustenabilității și a practicilor agricole responsabile.
În concluzie, recunoașterea batogului de sturion ca produs cu Indicație Geografică Protejată subliniază importanța conservării tradițiilor locale în cadrul pieței europene, deschizând noi oportunități pentru producători și promovând gastronomia românească la nivel internațional.
