Recesiunea tehnică în România
România a intrat oficial în recesiune tehnică după ce PIB-ul a scăzut două trimestre consecutive în 2025. Semnalele de încetinire erau vizibile încă din 2024, iar ajustările bugetare făceau această evoluție aproape inevitabilă. Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR (Banca Națională a României), explică importanța înțelegerii corecte a conceptului de recesiune tehnică, care nu echivalează automat cu o criză economică profundă.
Definiția recesiunii tehnice
Conform lui Marinescu, recesiunea tehnică este definită prin două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin dinamica PIB față de trimestrele anterioare. El subliniază că diferența dintre aceste două trimestre negative și o recesiune economică profundă este esențială. Recesiunea economică reală implică o deteriorare amplă a activității economice, cu efecte extinse asupra veniturilor și ocupării forței de muncă.
Declinul economic din 2024
Viceguvernatorul BNR subliniază că declinul nu a început în 2025, ci era deja vizibil în 2024, când s-au înregistrat două trimestre consecutive de scădere de -0,4%. Anul 2024 s-a încheiat cu o creștere economică modestă de 0,9%, în ciuda unui stimul fiscal semnificativ, iar deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB. Aceasta a dus la dezechilibrarea balanței externe, alimentând deficitele gemene.
Ajustări bugetare în 2025
În 2025, măsurile de ajustare fiscal-bugetară au redus cererea internă, iar consumul s-a contractat cu -0,6% în primul trimestru. Gospodăriile au devenit mai prudente, iar rata șomajului a crescut, apropiindu-se de maximele anilor anteriori. Indicatorii economici arată că economia se află pe o traiectorie descendentă, iar deficitul de cerere s-a adâncit în 2025.
Investițiile ca motor economic
În ciuda creșterii economice modeste de 0,6% în 2025, structura acesteia a arătat o tranziție importantă, cu investițiile devenind noul motor al creșterii. Investițiile în utilaje, transport și construcții noi au crescut semnificativ, iar fondurile europene au jucat un rol esențial în susținerea competitivității economice.
Nevoia de consolidare fiscală
Cosmin Marinescu a subliniat că ajustarea bugetară era inevitabilă pentru a evita deteriorarea ratingului de țară și creșterea costurilor de finanțare. Politica monetară a adoptat o abordare de tip „wait-and-see”, iar politica fiscală nu poate permite relaxări premature.
Perspectivele economice pentru 2026
Există riscul ca dinamica negativă să se prelungească și după recesiunea tehnică. Stabilitatea politică și încrederea investitorilor devin priorități strategice pentru bugetul din 2026, care va fi un test major de maturitate economică. Consolidarea finanțelor publice trebuie să continue, însoțită de reforme structurale.
În concluzie, recesiunea tehnică din România subliniază necesitatea unei consolidări fiscale ferme și a unei schimbări de model economic pentru a asigura o creștere sănătoasă și sustenabilă pe termen lung.
