Excepția de la austeritate pentru Complexul Energetic Oltenia
În timp ce mediul privat și cetățenii se confruntă cu măsuri de austeritate severe impuse prin Legea 296/2023, Guvernul a decis să excepteze Complexul Energetic Oltenia S.A. (CEO) de la rigorile financiare. Printr-un memorandum, CEO a primit permisiunea de a ignora regulile fiscale stricte care vor fi aplicate restului economiei până în 2026. Această măsură ridică întrebări despre eficiența politicilor de austeritate în contextul datoriilor mari ale companiei.
Impactul datoriilor și al certificatelor de CO2
Complexul Energetic Oltenia a raportat o pierdere de peste un miliard de lei pentru anul 2025, o situație pe care Guvernul o atribuie în totalitate costurilor cu certificatele de carbon, care au consumat 45% din bugetul companiei. Deși statul recunoaște aceste pierderi, el susține că rezultatul operațional este pe plus, suscitat suspiciuni cu privire la transparența și veridicitatea acestor afirmații.
Motivația din spatele excepției
Motivele reale ale acestei excepții guvernamentale par a fi legate de teama de perturbări sociale. Executivul a declarat că a scutit CEO de la respectarea anumitor articole din Legea 296/2023 pentru a evita „posibile litigii de muncă” și pentru a menține stabilitatea în cadrul companiei. Așadar, în timp ce angajații din sectorul public și privat se confruntă cu tăieri de salarii și alte măsuri restrictive, drepturile angajaților CEO rămân neafectate.
Promisiuni de eficientizare și reacția Guvernului
Conducerea CEO a prezentat un plan de eficientizare care promite economii de 440 de milioane de lei pentru anul 2026, o sumă considerată insuficientă în raport cu pierderile înregistrate. Mesajul transmis de Guvern sugerează că disciplina financiară este aplicabilă doar celor fără puterea de a influența deciziile statului, lăsând marii datornici să beneficieze de imunitate față de rigorile economice.
Concluzie
Decizia Guvernului de a excepta Complexul Energetic Oltenia de la măsurile de austeritate subliniază discrepanțele dintre companiile de stat și sectorul privat, evidențiind o realitate în care austeritatea este aplicată selectiv, cu potențiale consecințe asupra echității fiscale și sociale în România.
