Europa se opune desfășurării forțelor de pacificare în Ucraina
Inițiativa Europei de a desfășura trupe de menținere a păcii în Ucraina întâmpină obstacole diplomatice semnificative. Conform unei analize The Telegraph, liderii europeni, sub protecția anonimatului, recunosc că întreaga operațiune depinde de consimțământul președintelui Vladimir Putin. Țări precum Franța și Regatul Unit au comunicat clar că forțele lor vor intra în Ucraina doar cu acordul Rusiei, temându-se ca, în absența acestuia, soldații europeni să devină „ținte legitime” în conflict. Această poziție oferă Kremlinului un drept de veto asupra arhitecturii de securitate propuse, plasând guvernele europene într-o situație de negociere delicată, în timp ce opinia publică din Germania și Franța se opune ferm implicării militare directe.
Maraton diplomatic la Geneva
În contextul așteptării unor semnale din partea Moscovei, la Geneva a început o nouă rundă de discuții între delegația Ucrainei, condusă de Rustem Umerov, și reprezentanții lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Această întâlnire se desfășoară în condiții extrem de tensionate, având loc imediat după un atac masiv cu rachete balistice și drone asupra orașelor ucrainene precum Kiev și Harkov, soldat cu numeroase victime civile.
Prezența emisarului economic al Kremlinului, Kirill Dmitriev, sugerează că negocierile au loc pe mai multe dimensiuni, inclusiv pe cea economică, pregătind terenul pentru o sesiune trilaterală așteptată la începutul lunii martie.
Presiuni asupra Ucrainei
Donald Trump i-a transmis președintelui Volodimir Zelenski dorința de a pune capăt conflictului în termen de o lună. Deși administrația americană exercită presiuni pentru o soluție rapidă, negocierile rămân blocate în puncte esențiale. Rusia insistă asupra controlului total al regiunii Donețk, amenințând cu anexarea prin forță dacă solicitările nu sunt acceptate. În contrapartidă, Ucraina respinge orice cedare teritorială fără garanții clare de securitate, președintele Zelenski având speranța că progresele de la Geneva vor conduce la o întâlnire directă la nivel de lideri, considerată esențială pentru soluționarea problemelor legate de Donbas și viitorul suveranității ucrainene.
Contextul actual al conflictului
Discuțiile curente se bazează pe planul american propus la finalul anului trecut, desfășurându-se în momentul în care conflictul a marcat patru ani de la invazia la scară largă. Sutele de mii de morți și distrugerile uriașe din sudul și estul Ucrainei complică procesul de negociere de la Geneva. În timp ce Washingtonul caută o ieșire rapidă din impas, Kievul avertizează că o pace fără mecanisme clare de descurajare ar putea fi doar un scurt răgaz înaintea unui nou atac, plasând astfel responsabilitatea decizională asupra marilor puteri care încearcă să echilibreze cererile teritoriale ale Rusiei cu nevoile de supraviețuire ale statului ucrainean.
În concluzie, situația actuală evidențiază complexitatea relațiilor internaționale și impactul deciziilor strategice asupra securității regionale, într-un context în care Europa se confruntă cu provocări majore în gestionarea conflictului din Ucraina.
