Airbus și Boeing își intensifică ritmul de fabricație a avioanelor
Giganţii aerospaţiali Airbus şi Boeing se pregătesc pentru o creştere semnificativă a ritmului de producţie a următoarei generaţii de avioane de linie, vizând un nivel de aproximativ 100 de aeronave pe lună fiecare. Aceasta se va realiza în timp ce companiile explorează utilizarea materialelor plastice mai uşoare şi a asamblării robotizate, conform surselor din industrie.
Deşi lansarea oficială a unor noi modele care să înlocuiească seriile consacrate Boeing 737 şi Airbus A320 este încă la ani distanţă, ambele companii au făcut progrese în cercetarea materialelor din care ar putea fi construite viitoarele aeronave, precum şi în metodele de fabricaţie mai rapide. „Scopul este să recomandăm cea mai bună cale de tranziţie… către următorul program de avion”, a declarat Randy Wilkerson, reprezentant Boeing în cadrul proiectului NASA HiCAM, axat pe producţia de mare capacitate.
Modelele actuale sunt construite în principal din aluminiu, iar metodele de producţie au fost rafinate de-a lungul decadelor. Totuşi, materialele compozite, deja utilizate pe scară largă la avioane mari precum Boeing 787 sau Airbus A350, sunt acum luate în considerare pentru avioanele de linie mai mici, datorită greutăţii reduse şi a avantajelor aerodinamice. Aceste materiale, însă, necesită în prezent un proces de fabricaţie lent şi costisitor, implicând cuptoare speciale presurizate (autoclave).
În răspunsul la cererea tot mai mare, Airbus şi Boeing analizează soluţii de producţie mai rapide, inclusiv materiale plastice avansate, precum termoplasticele. Studiile în desfăşurare presupun producerea a 80 de avioane pe lună pentru fiecare companie – de peste două ori mai mult decât produce Boeing în prezent şi peste ţinta actuală a Airbus, de 75 de unităţi. Totuşi, ambii producători urmăresc chiar un ritm de 100 de avioane pe lună, echivalentul unui avion de aproximativ 200 de locuri construit la fiecare câteva ore.
Termoplasticele în producția de aeronave
Utilizarea termoplasticele reprezintă o provocare majoră pentru o industrie care foloseşte materiale compozite încă din anii ’70. Până acum, structurile aeronavelor mari, precum cele ale modelului 787, au fost realizate din compozite termorigide (termoset), care necesită procesare lentă în autoclave. Noile abordări vizează termoplasticele, care pot fi încălzite şi remodelate rapid. „Poţi să-l topeşti şi să-i dai orice formă doreşti”, a explicat Lukas Raps, de la Centrul Aerospaţial German (DLR).
Aceste materiale permit sudura prin metode avansate, precum ultrasunete, în loc de fixarea cu nituri sau şuruburi de titan, ceea ce reduce greutatea şi costurile de fabricaţie. În plus, necesitatea utilizării autoclavelor scade considerabil, economisind timp şi energie. „Nu există nicio îndoială că termoplasticele oferă oportunităţi pe care nu le avem cu materialele termoset”, a declarat York Roth, cercetător principal la Airbus Germania.
Chiar dacă sudura în locul fixării mecanice poate ridica probleme de certificare, este probabil ca viitoarele modele de avioane să combine mai multe tehnologii şi abordări. Deşi industria aerospaţială reprezintă doar o mică parte din piaţa globală a materialelor compozite, aceasta are un impact semnificativ asupra inovaţiei şi cercetării. Nu există încă un plan concret de lansare a unui nou model de avion, în contextul sensibil al investiţiilor şi al problemelor recente din lanţurile de aprovizionare, în special la Boeing.
„Acest model demonstrator nu a fost niciodată destinat zborului, ci a fost creat pentru a maximiza învăţarea”, a explicat Roth.
