Decizie radicală a parlamentarilor estonieni: Drepturile de vot ale minorității ruse sub amenințare!
Parlamentarii estoni au votat, miercuri, pentru a interzice rezidenților din afara Uniunii Europene să voteze la alegerile locale, o măsură ce vizează în mod special numărul mare de cetățeni ruși care trăiesc în Estonia. Modificarea a fost propusă ca răspuns la preocupările de securitate generate de războiul Rusiei în Ucraina. Estonia a fost un susținător ferm al Ucrainei de la invazia din februarie 2022.
La votul de miercuri, 93 de parlamentari din Camera cu 101 locuri au susținut amendamentul constituțional pentru impunerea restricțiilor, un rezultat care a fost primit cu aplauze din partea parlamentarilor. Prim-ministrul estonian, Kristen Michal, a salutat această decizie drept „o victorie pentru toți”, afirmând pe platforma X: „Deciziile din viața noastră locală nu vor fi luate de cetățenii statelor agresoare, ci vom decide singuri.”
Aproape 80.000 de cetățeni ruși dețin un permis de ședere în Estonia, un stat cu o populație totală de 1,3 milioane de locuitori, care și-a recâștigat independența în 1991. Estonia nu recunoaște dubla cetățenie. De asemenea, există aproape 60.000 de persoane rămase apatride după căderea Uniunii Sovietice.
Dacă restricțiile vor fi adoptate de președintele Estoniei, acestea vor interzice cetățenilor din afara UE să voteze și le vor permite rezidenților apatrizi să participe la vot pentru ultima oară la alegerile locale din octombrie. Primarul din Narva, un oraș predominant vorbitor de limbă rusă situat la granița cu Rusia, a criticat decizia parlamentarilor, afirmând: „Țara este împărțită: voi, estonieni, și noi, ruși, în care estonienii nu au încredere.”
„Cetățenia sau etnia nu face pe nimeni o amenințare pentru securitate”, a adăugat ea. În prezent, rezidenții permanenți ai Estoniei au un drept constituțional de a vota la alegerile locale, dar nu și la cele generale.
Statele baltice, inclusiv Estonia și Letonia, au susținut Ucraina, dar au minorități considerabile de limbă rusă, care uneori se află în dezacord cu guvernele naționale. Există temeri că Rusia ar putea încerca să exploateze aceste diferențe pentru a destabiliza țările, care sunt membre UE și NATO. „Dacă Rusia ar fi fost, din punctul nostru de vedere, cu bun-simț, nimeni nu ar fi inițiat acest lucru”, a spus Rein Toomla, expert politic de la Institutul Johan Skytte. „Cetățenii ruși care locuiesc în Estonia au căzut victime pentru că Rusia a procedat astfel, nu ei”, a adăugat el.
Pe fondul amenințărilor din partea Rusiei, Estonia intenționează să majoreze cheltuielile pentru apărare anul viitor la cel puțin cinci procente din PIB. Când Estonia și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică, aproximativ o treime dintre locuitorii săi proveneau din minorități vorbitoare de limbă rusă, ale căror familii imigraseră din alte republici sovietice. Aceștia nu s-au calificat pentru cetățenie din cauza lipsei de legături de sânge cu Estonia, iar cetățenia cere, de asemenea, solicitanților să treacă un test de limbă estonă.
Drepturile de vot sunt doar cel mai recent act simbolic de tăiere a legăturilor cu Rusia. Statele baltice au început să îndepărteze și să demoleze unele dintre monumentele de război din epoca sovietică, ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina. Aceasta a stârnit indignare la Moscova, care a declarat că mai mulți oficiali europeni sunt „dați în urmărire” pentru implicarea lor în distrugerea monumentelor.
