Evaluarea adăposturilor civile din România: Condiții precare și insuficiente
Curtea de Conturi a realizat un audit privind existenţa adăposturilor civile care pot fi utilizate pentru protecţia populaţiei în situaţii de conflict armat. Auditul a constatat că adăposturile sunt puţine, insalubre și au rămas la nivelul anului 1970 din punct de vedere al dotărilor. Instituţia atrage atenţia asupra lacunelor din legislaţie, subliniind că nu se cunoaşte numărul total al adăposturilor de protecţie civilă, iar autorităţile nu au realizat un inventar al locurilor de adăpostire în caz de război în ultimii ani.
Auditul a fost desfăşurat pe parcursul anului trecut, vizând perioada 2021-2023, și a evaluat eficienţa managementului activităţii de adăpostire în situaţii de conflict armat. Auditorii au colectat date de la entităţi ale administraţiei publice centrale, locale şi din mediul universitar, constatând deficienţe în ceea ce priveşte măsurile de protecţie a populaţiei civile.
Reglementări insuficiente
Auditorii subliniază că adăpostirea, ca parte componentă a protecţiei civile în România, este insuficient reglementată. Legislaţia existentă trebuie adaptată la contextul actual, deoarece nu a fost definit riscul de conflict armat asociat cu adăpostirea populaţiei, iar nu a fost stabilită o autoritate principală pentru activitatea de pregătire a adăpostirii populaţiei în situaţii excepţionale. În prezent, numărul total al adăposturilor de protecţie civilă și a adăposturilor simple care pot fi amenajate nu este cunoscut, deoarece majoritatea autorităţilor publice locale nu au inventariat spaţiile de adăpostire.
Auditorii au constatat că reglementările privind activitatea de adăpostire a populaţiei în caz de război și dotarea majorităţii adăposturilor de protecţie civilă sunt rămase la nivelul anilor 1970. Din cauza lipsei conflictelor armate pe teritoriul României, adăposturile nu au fost utilizate în scopul pentru care au fost construite, iar multe dintre acestea sunt insalubre, impracticabile sau transformate în depozite. De asemenea, altele au suferit modificări care le fac necorespunzătoare normativelor de adăpostire.
În România, capacitatea de adăpostire a populaţiei în caz de atac aerian este de 3,21% (611.922 persoane) în adăposturi special construite, iar de 5,19% (989.507 persoane) dacă se includ și alte spaţii de adăpostire, raportat la totalul populaţiei rezidente de 19.053.815 persoane. Din totalul de 5.072 de adăposturi de protecţie civilă, publice şi private, 2.543 sunt neoperaţionale (50,14%). Fondul de adăpostire este vechi, 73% din adăposturi, respectiv 3.711, fiind construite înainte de anul 1990.
Recomandări pentru autorități
Curtea de Conturi recomandă autorităţilor să elaboreze o Concepţie naţională a adăpostirii populaţiei în situaţii de conflict armat, evidenţiind că actuala organizare a Sistemului naţional de adăpostire nu asigură o protecţie suficientă. Este necesară actualizarea evidenţei adăposturilor de protecţie civilă și a celor simple, precum și o analiză a fondului de adăpostire existent și stabilirea criteriilor pentru reabilitarea adăposturilor.
Probleme cu aplicarea amenzilor
Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) este instituţia responsabilă pentru verificarea fondului de adăpostire existent și a adăposturilor în construcție. Potrivit raportului de audit, aplicarea amenzilor pentru deficienţele constatate nu este un instrument suficient de puternic pentru a asigura respectarea legislaţiei de către dezvoltatorii imobiliari care au în sarcină construcţia de noi adăposturi.
