Impozitele lui Donald Trump zguduie economia globală
Donald Trump a anunțat ferm că nu își va retrage taxele vamale, consolidând astfel haosul și teama generate de războiul său comercial. Președintele american consideră că cea mai mare economie a lumii este victima unor rivali trișori hotărâți să o jefuiască. Deși a declarat că este deschis la discuții comerciale cu puteri precum Japonia și Israel, a amenințat că va ridica tarifele cumulative pentru China la peste 100%, ceea ce ar putea cauza creșteri masive de prețuri pentru consumatorii americani.
Trump a sugerat că aliații tradiționali ai Americii din Uniunea Europeană sunt dușmani implacabili, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul observatorilor, inclusiv al senatorilor republicani, că președintele ar putea să nu caute o soluție comercială viabilă. Într-o postare pe platforma Truth Social, Trump a afirmat că tarifele auto impuse vor readuce locurile de muncă în SUA, ceea ce a generat și mai multă incertitudine în rândul negociatorilor comerciali străini.
Riscurile politicilor comerciale
Refuzul lui Trump de a ceda în fața presiunilor externe ar putea provoca o pierdere a încrederii economice globale și o inflație galopantă. Aceasta ar putea include o „iarna nucleară economică”, așa cum a fost descrisă de șeful fondului speculativ Bill Ackman. Analiștii economici susțin că, pe termen lung, consecințele economice și politice ale acestor politici ar putea deveni atât de severe încât l-ar forța pe Trump să își schimbe cursul.
Trump a declarat: „Este frumos să îndeplinești un mandat ușor, dar avem ocazia să schimbăm structura țării noastre. Avem oportunitatea de a reseta masa comerțului.” Această contradicție în politica sa comercială complică perspectivele de soluționare rapidă a crizei. Trump insistă că vizează restaurarea unei baze de producție americane, ceea ce ar necesita protecționism pe termen lung.
Complexitatea negocierilor comerciale
În timpul întâlnirii cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a subliniat că nu va anula tarifele în schimbul eliminării deficitului comercial al Israelului. De asemenea, a respins oferta Uniunii Europene de a reduce la zero tarifele pentru mașini și bunuri industriale, considerând că UE a fost „foarte dură” cu SUA în trecut.
Strategia lui Trump se concentrează pe atragerea locurilor de muncă înapoi în SUA, dar este puțin probabil ca un astfel de proiect să se materializeze rapid datorită cheltuielilor inițiale uriașe necesare pentru construcția de fabrici. De asemenea, economia modernă a SUA este din ce în ce mai ancorată în servicii și în dezvoltarea de înaltă tehnologie, ceea ce face dificilă revenirea la o bază industrială extinsă.
Unele case financiare de pe Wall Street, precum Goldman Sachs, au crescut evaluarea probabilității unei recesiuni din 35% la 45%. Lael Brainard, fost vicepreședinte al Rezervei Federale, a avertizat că Trump a creat riscuri de „recesiune auto-provocată”, iar mulți economiști își exprimă îngrijorarea față de consecințele politicilor sale comerciale.
Într-o ruptură rară cu liderul lor de partid, câțiva senatori republicani au semnat un proiect de lege care ar restricționa autoritatea comercială a președintelui, dar liderul majorității republicane din Senat, John Thune, a declarat că măsura nu va fi prezentată, considerând că nu are șanse de aprobat. Casa Albă a amenințat deja cu vetoul oricărei astfel de inițiative.
Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a susținut că președintele ar trebui să aibă libertatea de a-și urma planul de relansare a economiei și de echilibrare a comerțului. Totuși, mulți economiști rămân sceptici în privința viabilității acestei direcții, avertizând că rezultatul ar putea fi unul foarte negativ pentru economia americană.
