China rămâne fermă în confruntarea tarifară cu Donald Trump
Ceea ce trebuia să fie un război comercial istoric, definitoriu, lansat de Donald Trump împotriva mai multor țări, s-a restrâns, pentru moment, la o singură țintă: China. Decizia președintelui american de a amâna cu trei luni aplicarea tarifelor, cu excepția celor impuse Beijingului, riscă să dezmembreze comerțul dintre cele mai mari două economii ale lumii.
Miercuri, Trump a anunțat că va crește tarifele vamale pentru China la 125% și, în același timp, va amâna cu 90 de zile aplicarea lor în cazul statelor care nu au luat măsuri de retorsiune. Ritmul acestei escaladări a fost uimitor. Pe parcursul unei săptămâni, tarifele impuse de Trump importurilor chineze au crescut de la 54% la 104% și acum la 125% – cifre care se adaugă taxelor existente impuse înainte de al doilea mandat al președintelui. Iar China a ripostat în același fel, majorând taxele suplimentare de retorsiune asupra tuturor importurilor din SUA la 84%.
Înfruntarea stabilește o ruptură istorică care va provoca suferințe ambelor economii profund interconectate și va adăuga o fricțiune enormă rivalității lor geopolitice. „Acesta este probabil cel mai puternic indiciu pe care l-am văzut care poate duce la o decuplare dură”, a declarat Nick Marro, economist principal pentru Asia la Economist Intelligence Unit, referindu-se la un rezultat în care cele două economii nu ar mai avea practic niciun schimb comercial sau investiții reciproce.
„Este foarte greu să supraestimăm șocurile preconizate pe care acest lucru le va avea, nu doar asupra economiei chineze în sine, ci și asupra întregului peisaj comercial global”, a adăugat Marro. China vrea să facă o înțelegere, doar că nu știe cum să procedeze, a afirmat Trump, argumentând astfel decizia de a nu acorda Beijingului aceeași amânare ca celorlalte națiuni. Dar China vede lucrurile foarte diferit.
Liderul chinez Xi Jinping, cel mai puternic lider al Chinei din ultimele decenii, nu vede nicio opțiune pentru țara sa de a capitula pur și simplu în fața a ceea ce el numește „intimidarea unilaterală” a Americii. În timp ce China a declarat de mult timp că dorește să discute, escaladarea rapidă a lui Trump pare să fi confirmat Beijingului că SUA nu doresc acest lucru. Iar în calculele lui Xi, China este pregătită nu doar să riposteze, ci să folosească turbulențele comerciale ale lui Trump pentru a-și consolida propria poziție.
„Xi s-a așteptat ca China să intre într-o perioadă de luptă prelungită cu Statele Unite și aliații săi și că trebuie să se pregătească pentru asta. Și au făcut-o destul de mult”, a declarat Jacob Gunter, analist economic principal la think tank-ul MERICS din Berlin. „Xi Jinping a acceptat că mănușa a fost aruncată, iar ei sunt pregătiți să lupte”.
Război de uzură
Rămâne deschisă întrebarea dacă Trump ar fi suspendat tarifele de retorsiune asupra Chinei, dacă Beijingul nu ar fi acționat atât de rapid pentru a riposta. Spre exemplu, Canada, care a luat măsuri de retorsiune, a fost inclusă pe lista țărilor care beneficiază de amânare. În orice caz, Trump și Xi par acum blocați într-un război de uzură cu potențialul de a perturba o relație comercială dezechilibrată, dar foarte integrată, în valoare de aproximativ o jumătate de trilion de dolari.
Timp de decenii, China a fost uzina lumii, satisfăcând cererea consumatorilor americani și mondiali de bunuri la prețuri accesibile, dar alimentând un deficit comercial enorm. Creșterea tarifelor de către Trump la peste 125% ar putea reduce exporturile Chinei către SUA cu mai mult de jumătate în următorii ani, conform estimărilor. Multe bunuri provenite din China nu vor putea fi înlocuite rapid, ceea ce va duce la creșterea prețurilor de consum în SUA. Analiștii JP Morgan au estimat că acest lucru ar putea duce la o creștere a taxelor pentru americani de aproximativ 860 de miliarde de dolari înainte de înlocuiri. În China, o gamă largă de furnizori își vor vedea probabil marjele complet șterse, urmând să facă eforturi de a înființa fabrici în alte țări.
Victor Shih, director al 21st Century China Center din cadrul Universității California San Diego, a avertizat că amploarea tarifelor ar putea duce la „milioane de șomeri” și la un „val de falimente” în China. Între timp, exporturile americane către China ar putea „ajunge aproape de zero”, a adăugat acesta. „Dar China poate susține această (situație) mult mai mult decât o pot face politicienii americani”, a spus el.
Acest lucru se datorează, în parte, faptului că liderii Partidului Comunist aflat la putere în China nu se confruntă cu reacții rapide din partea alegătorilor. Beijingul crede că poate trece peste furtună. „Ca răspuns la tarifele SUA, suntem pregătiți și avem strategii. Ne-am angajat într-un război comercial cu SUA timp de opt ani, acumulând o bogată experiență în aceste lupte”, se arată într-un comentariu publicat pe prima pagină a Cotidianului Poporului.
Acesta a menționat că Beijingul ar putea depune „eforturi extraordinare” pentru a stimula consumul intern și pentru a introduce alte măsuri de politică pentru a-și susține economia. „Planurile de răspuns sunt bine pregătite și ample”, se arată în comentariu. În fața necunoscutelor cu privire la cât de mult s-ar putea intensifica măsurile suplimentare, vocile de la Beijing par calme. „Rezultatul final depinde de cine poate rezista unui „război economic de uzură” mai lung”, a scris economistul Cai Tongjuan de la Universitatea Renmin din China.
„Iar China deține în mod clar un avantaj mai mare în ceea ce privește rezistența strategică”, a adăugat acesta.
Pregătire pentru această zi
În ultimele săptămâni, Beijingul a discutat cu țări din Europa până în Asia de Sud-Est pentru a extinde cooperarea comercială și a depăși SUA prin câștigarea aliaților și partenerilor americani exasperați de războiul comercial. Guvernul chinez se pregătește pentru această zi de șase ani – ei știau că aceasta este o posibilitate. Astăzi, China este mult mai bine plasată pentru a face față unui conflict comercial mai amplu.
Comparativ cu 2018, China și-a extins relațiile comerciale cu restul lumii, reducând ponderea exporturilor din SUA de la aproximativ o cincime din totalul său la mai puțin de 15%. Producătorii săi au înființat, de asemenea, operațiuni extinse în țări terțe precum Vietnam și Cambodgia. China și-a dezvoltat, de asemenea, lanțurile de aprovizionare cu pământuri rare și alte minerale esențiale, și-a modernizat tehnologia de producție cu ajutorul inteligenței artificiale și al roboților humanoizi și și-a sporit capacitățile tehnologice avansate, inclusiv semiconductorii.
„Punctele slabe (ale Chinei) sunt semnificative, dar în contextul unei lupte totale, acestea sunt ușor de gestionat. Statele Unite nu vor fi capabile, pe cont propriu, să aducă economia Chinei în pragul distrugerii”, a declarat Scott Kennedy, consilier principal la think tank-ul Center for Strategic and International Studies din SUA. „Oricât de mult nu ar vrea Washingtonul să recunoască acest lucru, atunci când China spune că nu poți stăpâni China din punct de vedere economic, are dreptate”.
