Guvernul sub lupa Comisiei Europene: întârzierea PNRR limitează construcția de spitale, iar UE presionează pentru închiderea centralelor pe cărbune
Comisia Europeană a criticat Guvernul României printr-o scrisoare recentă, evidențiind stagnarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). O notă de informare trimisă de Marcel Boloș către toate ministerele arată că oficialii de la Bruxelles solicită explicații pentru întârzierile de la București și consideră că modificările propuse de autoritățile române în diverse domenii sunt nerealiste.
Documentul subliniază că Executivul ar fi putut construi cel puțin 15 spitale, în loc de cele 13 anunțate, și că nu există deloc flexibilitate în privința reformelor din sectorul energetic. Într-o scrisoare trimisă la începutul lunii aprilie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a propus tăierea a 3,5 miliarde de euro de la proiecte care nu au șanse să fie finalizate până în 2026, acești bani urmând a fi redirecționați către alte proiecte mature.
Comisia Europeană nu a fost de acord cu propunerile Guvernului, afirmând că modificările nu au fost susținute de dovezi suficiente și că unele măsuri nu sunt realiste. De asemenea, Comisia a avertizat că întârzierile înregistrate la București afectează dezvoltarea țării.
Probleme majore în sectorul energetic
În sectorul energetic, oficialii europeni au ridicat probleme semnificative, în special în ceea ce privește reforma decarbonizării, ce implică închiderea centralelor pe cărbune. Conform angajamentelor din PNRR, România trebuie să închidă centralele pe cărbune până la finalul acestui an, inclusiv capacitățile de la Complexul Energetic Oltenia (Rovinari, Turceni), CET Craiova și CET Govora.
Ministerul Energiei a propus amânarea acestei măsuri până în 2029, invocând lipsa unui număr suficient de grupuri pe gaz care să înlocuiască capacitățile de producție pe cărbune. Comisia Europeană a răspuns că ministerul nu a furnizat dovezi suficiente privind problemele de aprovizionare cu energie electrică în contextul dezafectării capacităților de producție pe bază de lignit.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că securitatea energetică a României nu este negociabilă și a transmis Comisiei Europene o analiză tehnică care justifică amânarea termenelor de închidere a termocentralelor și carierelor de lignit. Burduja a menționat că angajamentul privind decarbonizarea rămâne valabil, însă este necesară o renegociere a termenelor.
Construcția de spitale și alte întârzieri
Comisia Europeană a solicitat, de asemenea, explicații pentru întârzierea construcției celor 24 de spitale promise inițial. Guvernul a redus obiectivul la 13 spitale, în loc de 15, ceea ce ar trebui să conducă la o reducere proporțională a bugetului alocat. Oficialii europeni au cerut explicații suplimentare referitoare la circumstanțele neprevăzute care au dus la aceste întârzieri.
Întârzieri au fost raportate și în cadrul altor ministere. Ministerul Mediului a fost criticat pentru intenția de a păstra în PNRR proiecte cu șanse slabe de implementare. Printre acestea sunt 26 de sisteme de reciclare a deșeurilor, cu un buget de 220 milioane de euro. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a explicat că implementarea acestor reforme este complexă și necesită timp.
Ministerul Transporturilor a solicitat o creștere a prețurilor pentru contractele derulate, invocând creșterea costurilor materialelor de construcții. Comisia Europeană cere dovezi suplimentare și în această privință.
Termen limită pentru Guvern
Comisia Europeană a stabilit un termen pentru Guvernul României de a transmite toate explicațiile cerute și varianta finală a modificărilor dorite în PNRR până la începutul lunii viitoare. În caz contrar, Executivul riscă să piardă fonduri. Până la finalul anului 2023, România nu a mai atras bani din PNRR, din totalul de 28,5 miliarde de euro alocate, fiind atrase puțin peste 9 miliarde, deși planul european se încheie anul viitor.
