Vacanța Scaunului Apostolic: Procesul de alegere a noului Papă și consecințele încălcării secretului votului

B.M.
Moderator B.M.
8 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Vacanța Scaunului Apostolic: Procesul de alegere a noului Papă

La demisia sau moartea Papei, Scaunul Petrin al Romei devine vacant, marcând începutul perioadei de „sede vacante”. Legile canonice care guvernează această perioadă sunt stabilite în Constituția Apostolică Universi Dominici gregis, modificată prin Motu Proprio Normas nonnullas.

În perioada de „sede vacante”, anumite departamente din Curia Romană sunt suspendate, iar conducerea Bisericii revine Colegiului Cardinalilor. Cardinalii cu vârsta sub 80 de ani, calculată cu o zi înainte ca Scaunul Apostolic să devină vacant, sunt eligibili să participe la alegerea noului Papă în Conclav. Decanul Colegiului Cardinalilor desfășoară funcții de coordonare, inclusiv convocarea cardinalilor pentru Conclav și întrebarea adresată noului ales dacă acceptă alegerea și ce nume va purta.

Procesul de alegere a numelui Papal

Alegerea numelui papal este o tradiție care datează din anul 999. Cardinalul decan sau cel care îl înlocuiește întreabă noul Papă: „Quo nomine vis vocari?”, adică „Cum vrei să fii numit?”. De-a lungul istoriei, doar doi papi au păstrat numele lor de botez: Adrian al VI-lea și Marcel I.

Conclavul

Dacă cardinalul decan nu poate participa la Conclav din cauza vârstei, funcțiile sale sunt preluate de sub-decan sau de cardinalul cu cea mai mare vechime. Capela Sixtină este locul stabilit pentru desfășurarea Conclavului, unde cardinalii se reunesc pentru a-l alege pe noul Papă.

- Publicitate -
Ad Image

Pe 22 februarie 2013, papa Benedict al XVI-lea a emis Motu Proprio „Normas nonnullas”, aducând modificări în legislația referitoare la perioada sede vacante și alegerea papală. Printre aceste modificări se numără posibilitatea de a începe Conclavul înainte de 15 zile de la debutul perioadei de vacanță, cu condiția ca toți cardinalii cu drept de vot să fie prezenți. De asemenea, se stipulează că întrunirea trebuie să înceapă în termen de maximum 20 de zile, chiar dacă nu sunt prezenți toți alegătorii.

O altă modificare importantă se referă la majoritatea necesară pentru alegerea papei, care este stabilită la 2/3 din electorii prezenți și votanți, excludând voturile celor doi candidați în caz de balotaj. În plus, excomunicarea este impusă ca pedeapsă pentru cei care încalcă secretul votului.

După vot, scrutatorii adună toate voturile, iar dacă cineva obține cel puțin două treimi, alegerea este valabilă canonic. Cardinalul decan întreabă apoi noul Papă dacă acceptă alegerea și ce nume va purta, iar un document oficial este întocmit pentru a atesta acceptarea și numele ales.

Fumul alb și fumul negru

Fumul alb și negru care iese din hornul Capelei Sixtine semnalizează rezultatul votului. Fumul alb indică alegerea unui nou Papă, iar fumul negru arată că nu s-a ajuns la un acord. Culoarea albă provine din arderea buletinelor de vot împreună cu paie ude, iar fumul negru din arderea buletinelor și a documentelor, cu adăugarea unor substanțe colorante.

Începând cu Conclavul din 2005, fumul alb este însoțit de sunetul clopotelor de la Bazilica Sfântul Petru. De asemenea, au fost introduse două sobe: una tradițională și una cu fumigene artificiale pentru a îmbunătăți vizibilitatea.

Exclamația „Habemus Papam”

„Habemus Papam” este exclamația comună care anunță alegerea noului Papă. Aceasta este rostită de cardinalul protodiacon din loja bazilicii Sfântul Petru, aducând vestea bucuriei pentru comunitatea catolică.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *