Rusia și alegerile suspendate din România: Șoșoacă, favorită a Kremlinului, iar Călin Georgescu, planul B
Serviciul Român de Informații (SRI) a detectat, în timpul alegerilor prezidențiale de anul trecut, anulate ulterior, un atac cibernetic atribuit unei unități de hackeri ce aparține de Serviciul de Informații Externe al Federației Ruse (SVR). Potrivit unei anchete, Kremlinul ar fi ales-o inițial pe Diana Șoșoacă, însă blocarea candidaturii sale de către Curtea Constituțională a României (CCR) a determinat Moscova să se orienteze către Călin Georgescu. Planul Rusiei ar fi fost elaborat încă din 2023 și ar fi vizat inclusiv alegerile parlamentare din decembrie 2024.
Ancheta a evidențiat atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, SRI atribuind un atac care a compromis un server unei grupări de hackeri cunoscută sub numele de APT29 sau „Cozy Bear”. De asemenea, SRI a transmis informații partenerilor europeni, inclusiv președintelui francez Emmanuel Macron, privind acțiunile cibernetice statale asupra infrastructurii IT pentru procesul electoral, deși raportul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) a contrazis aceste afirmații.
Conform anchetei, Kremlinul și-ar fi dorit inițial ca Diana Șoșoacă, lidera SOS, să devină un „candidat politic cu tendințe suveraniste” și să ajungă în turul al doilea, cu scopul ca partidul ei să obțină cel puțin 30% la alegerile parlamentare. Polul suveranist, format din AUR, SOS și POT, a obținut în final acest procent la alegerile din decembrie 2024. Tactica Kremlinului s-a bazat pe alimentarea nemulțumirilor din țară, fără a răspândi narative pro-ruse evidente, având ca scop blocarea ajutorului militar acordat Ucrainei.
Blocarea candidaturii Dianei Șoșoacă a forțat Kremlinul să se reorienteze către Călin Georgescu, care a reușit să ajungă în turul al doilea, ceea ce a dus la anularea alegerilor de către CCR. Campania acestuia a fost marcată de strategii precum campania cu 0 lei și manipularea algoritmului TikTok, care i-a adus popularitate pe fondul unei lipsuri de susținere în sondaje.
În urma anulării alegerilor, Rusia și intermediarii săi au răspândit pe rețelele de socializare narațiuni ce acuzau România de „lovitură de stat” și prezentau anularea alegerilor ca pe „sfârșitul democrației”, implicând NATO și SUA într-un așa-zis „complot”.
