Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, îndeamnă Europa să nu ignore companiile americane în eforturile de reînarmare
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a cerut joi aliaţilor europeni să nu „marginalizeze” companiile americane în contractele pentru achiziţii de armament, în contextul în care Uniunea Europeană a anunţat un plan ambiţios de reînarmare. Acest mesaj a fost transmis în cadrul întâlnirii cu omologii săi din Regatul Unit, Franţa, Germania şi Italia, desfăşurată în oraşul turc Antalya, în timpul reuniunii informale a miniştrilor de externe din statele NATO.
Rubio a subliniat că societăţile americane din sectorul apărării sunt o parte integrantă a bazei industriale transatlantice şi nu ar trebui să fie ignorate în eforturile de reînarmare ale Europei. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce, a reiterat acest punct de vedere într-un comunicat oficial.
În cadrul întâlnirii, Marco Rubio a informat omologii despre „eforturile” preşedintelui american Donald Trump de a „opri vărsarea de sânge fără sens din Ucraina”. De asemenea, el a subliniat importanţa leadershipului european în facilitarea negocierilor de pace între Rusia şi Ucraina.
Rubio şi ceilalţi miniştri prezenţi la Antalya au convenit asupra „nevoii urgente de a creşte împărţirea sarcinilor NATO” şi a cheltuielilor pentru apărare în Europa. Donald Trump a solicitat aliaţilor europeni să-şi crească bugetele apărării la 5% din PIB, o idee considerată nerealistă de majoritatea europenilor, cu excepţia Poloniei şi a celor trei state baltice, care au relaţii dificile cu Rusia.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat în martie un plan prin care se preconizează mobilizarea a circa 800 de miliarde de euro pentru reînarmarea blocului comunitar şi pentru oferirea de ajutor militar Ucrainei. Comisia Europeană a stabilit că nu va lua în calcul un procent de 1,5% din PIB în procedurile sale de deficit excesiv, dacă fonduri echivalente sunt alocate suplimentării bugetelor apărării.
Acest plan va permite statelor UE să mobilizeze aproximativ 650 de miliarde de euro în fonduri suplimentare pentru înarmare în următorii patru ani. Totuşi, se anticipează o creştere a datoriilor publice şi a deficitelor bugetare ale statelor membre, deoarece aceste fonduri vor fi excluse din calculele privind deficitul. Diferenţa de 150 de miliarde de euro din acest plan va consta în împrumuturi acordate statelor membre pentru investiţii în sectorul apărării.
