Extrema dreaptă instrumentalizează drepturile LGBTQ+ pentru a provoca diviziuni în Europa
Politicienii de extremă dreapta din Europa folosesc drepturile LGBTQ+ ca armă pentru a semăna disensiuni, ceea ce duce la o creștere a infracțiunilor motivate de ură, spun activiștii. Aceștia se pregătesc să sărbătorească luna Pride, în contextul în care comunitățile se confruntă cu provocări tot mai mari.
Timp de ani de zile, țările europene au fost printre cele mai avansate în promovarea drepturilor LGBTQ+, înregistrând progrese constante în domenii precum egalitatea în căsătorie, afirmă Katrin Hugendubel, reprezentantă a ILGA-Europe, o organizație umbrelă care colaborează cu peste 700 de grupuri din Europa și Asia Centrală. Totuși, în ultimii ani, s-a produs o inversare bruscă a tendinței. „Nu numai că nu se înregistrează progrese reale în materie de protecție juridică, dar legile sunt chiar abrogate”, a declarat Hugendubel. „Legile sunt elaborate nu pentru a proteja drepturile fundamentale, ci pentru a marginaliza comunitatea.”
Exemplele sunt numeroase. În Ungaria și Slovacia, guvernele populiste au încercat să consacre cele două genuri în constituție, o promisiune preluată de partidul austriac de extremă dreapta, care a obținut cele mai multe voturi la ultimele alegeri. În cel puțin 10 țări europene, inclusiv Italia, Bulgaria și România, s-au făcut încercări de a introduce legislație care să interzică abordarea temelor LGBTQ+ în școli. Săptămâna aceasta, Consiliul Europei a declarat că discursul de ură transfob este răspândit în multe țări europene, cu referiri la protejarea copiilor împotriva „ideologiei de gen” devenind o „tendință recurentă”.
La începutul anului, Ungaria a devenit prima țară din UE care a interzis evenimentele care implică comunitatea LGBTQ+, printr-o modificare legislativă adoptată în momentul în care Budapest Pride se pregătea să marcheze 30 de ani de existență. Politicienii au folosit parlamentul, mitingurile politice și interviurile din mass-media pentru a ataca comunitatea, alimentând sentimentele anti-LGBTQ+ și normalizând discriminarea pe tot continentul. Consecințele sunt semnificative, susține Hugendubel: „Aceasta duce la mai multă ură online și offline, ceea ce duce la o creștere a violenței.”
Un sondaj realizat în 2024 pe un eșantion de peste 100.000 de persoane LGBTIQ din 30 de țări europene a constatat că numărul de sesizări privind violența și hărțuirea a atins noi maxime, 14% dintre respondenți declarând că au fost agresați fizic sau sexual în cei cinci ani anteriori sondajului. Una din trei persoane a declarat că a fost victima violenței în mod repetat. Rezultatele sondajului subliniază că intimidarea, hărțuirea și violența rămân amenințări constante, afirmă Sirpa Rautio, directoarea Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE.
Deși restrângerea drepturilor a fost cea mai intensă în Europa Centrală și de Est, violența este în creștere pe întreg continentul, iar țări precum Franța, Germania, Belgia și Spania raportează o creștere a cazurilor. Rata sinuciderilor a crescut, în special în comunitatea trans, în contextul unui climat tot mai discriminatoriu. Hugendubel subliniază: „Ostilația neîncetată poate avea efecte devastatoare asupra sănătății mintale, inclusiv un risc crescut de sinucidere.”
Hugendubel descrie erodarea drepturilor LGBTQ+ ca fiind „canarul din mină”, fiindcă aceleași guverne de extremă dreapta continuă să-și extindă atacurile asupra academicienilor, jurnaliștilor și artiștilor. „Comunitatea a fost transformată într-o armă”, afirmă ea, „Transformați o comunitate în țap ispășitor și folosiți-o pentru a crea o narațiune de tip «noi împotriva lor» pentru a vă lega de propriii alegători.”
Comunitatea trans a suportat greul acestei tactici, deoarece politicienii au profitat de lipsa de cunoștințe a publicului despre drepturile trans. „A fost un punct de intrare ușor pentru a semăna frică, pentru a semăna dezinformare, care apoi se transformă în atacuri mai largi împotriva comunității, dar și împotriva standardelor în materie de drepturile omului.”
Aceasta a dus la o „amenințare existențială” pentru democrație, care a făcut imperativă luarea de măsuri de către UE pentru a aborda încălcarea drepturilor fundamentale. Recent, 17 țări au solicitat Bruxelles-ului să acționeze împotriva interdicției Pride impuse de guvernul ungar, cerând utilizarea tuturor instrumentelor juridice disponibile dacă Ungaria nu revizuiește măsurile. Până în prezent, reacția din partea eșaloanelor superioare ale UE a fost slabă.
În timp ce organizațiile din întreaga Europă se pregătesc să marcheze Pride, aceste provocări apasă greu asupra multora. Hugendubel afirmă: „Pride este o formă de protest. În multe țări, s-a transformat într-o mare sărbătoare și o celebrare a diversității, dar rădăcinile sale în protest nu pot fi uitate.” Limitarea marșurilor Pride nu înseamnă doar limitarea vizibilității drepturilor LGBTI, ci și limitarea libertății de întrunire pentru fiecare cetățean. „Această perioadă a Pride va fi o amintire dură a acestui lucru,” conchide ea.
