Kabul, capitala Afganistanului, se confruntă cu o criză acută de apă
Kabul, cu o populație de peste 7 milioane de locuitori, se confruntă cu o criză de apă atât de gravă încât ar putea deveni prima metropolă modernă care rămâne complet fără resurse subterane. Nivelul apelor subterane a scăzut cu până la 30 de metri în ultimul deceniu, iar aproape jumătate dintre sursele de apă potabilă au secat. ONG-uri internaționale și experți în resurse de mediu avertizează că situația ar putea deveni ireversibilă până în 2030, în lipsa unor intervenții urgente.
Organizația Mercy Corps subliniază că cei 7 milioane de locuitori ai capitalei afgane se confruntă cu o criză existențială care trebuie abordată urgent. Nivelul apelor subterane din Kabul a scăzut semnificativ din cauza urbanizării accelerate și a crizei climatice. Extracția de apă depășește rata naturală de reîncărcare cu 44 de milioane de metri cubi pe an, iar dacă această tendință continuă, toate rezervele de apă subterană ar putea fi epuizate până în 2030.
„Este nevoie de un efort asumat pentru a documenta mai bine această situație și pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra necesității de a interveni,” a declarat un reprezentant al Mercy Corps. Fără apă, mulți oameni își părăsesc comunitățile, iar neglijarea nevoilor de apă ale Afganistanului va duce la migrație și suferință pentru poporul afgan.
Contaminarea apei reprezintă o altă problemă majoră, până la 80% din apa subterană din Kabul fiind considerată improprie consumului, având niveluri ridicate de canalizare, salinitate și arsenic. Accesul la apă a devenit o luptă zilnică pentru locuitorii din Kabul, unele familii cheltuind până la 30% din venitul lunar doar pentru apă, iar peste două treimi dintre gospodării acumulând datorii din cauza costurilor asociate.
„Afganistanul se confruntă cu multe probleme, dar lipsa apei este una dintre cele mai grave,” spune Nazifa, o profesoară din cartierul Khair Khana. În lipsa intervenției autorităților, unele companii private profita de criza de apă, săpând puțuri adânci și extrăgând cantități mari de apă din rezervele publice, pe care le vând la prețuri ridicate.
Populația Kabulului a crescut de șapte ori din 2001, ceea ce a schimbat radical nevoile de apă. Lipsa unei guvernanțe centrale și a reglementărilor eficiente a agravat problema. La începutul anului 2025, Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a anunțat că partenerii săi au primit doar 8,4 milioane de dolari din cele 264 de milioane necesare pentru implementarea programelor planificate de apă și salubritate în Afganistan. Alte 3 miliarde de dolari în finanțări internaționale au fost înghețate după revenirea talibanilor la putere în august 2021.
Unul dintre puținele proiecte care ar putea reduce presiunea asupra apelor subterane este conducta de apă din râul Panjshir, care ar putea furniza apă potabilă pentru 2 milioane de locuitori. Etapele de proiectare s-au încheiat la sfârșitul anului 2024, dar punerea în aplicare a proiectului, evaluat la 170 de milioane de dolari, așteaptă încă aprobarea bugetului și atragerea unor investitori suplimentari.
„Nu avem timp să așteptăm bugete. Suntem prinși într-o furtună din care nu vom mai ieși dacă nu acționăm imediat,” avertizează un expert în managementul resurselor de apă. Locuitorii trebuie să aleagă între mâncare și apă, dar sunt dispuși să investească tot ce mai au pentru o soluție durabilă. Orice proiect care poate aduce un impact imediat este o prioritate.
