Creșterea alarmantă a fumatului de țigări falsificate: România în prim-planul unei probleme de 10 ani
Comerțul ilicit cu tutun reprezintă o problemă serioasă pentru economiile europene. Conform unui raport recent realizat de KPMG, piața neagră a țigaretelor a crescut în 2024 în Uniunea Europeană cu 10,8% față de 2023, ajungând la aproximativ 40 de miliarde de țigarete ilicite. Acest fenomen se traduce prin pierderi fiscale în UE de 14,9 miliarde de euro într-un singur an – un nivel record. Aceste pierderi sunt mai mult decât suficiente pentru a acoperi bugetul de securitate și apărare al UE pe perioada 2021–2027.
Comerțul ilicit cu tutun nu este doar o problemă de sănătate publică, ci și una economică, alimentată de factori precum accizele mari și politicile de control stricte. Aceste date reflectă tendințele generalizate observate în întreaga Uniune Europeană, unde comerțul cu țigarete ilicite a atins 9,2% din consumul total de țigarete, cel mai ridicat nivel din 2015 până în prezent.
Contrabanda cu țigări reprezintă o pierdere semnificativă de venituri fiscale, afectând capacitatea statelor de a investi în domenii esențiale precum infrastructura, educația, sănătatea și securitatea. De exemplu, în Franța, 38% din consumul de țigarete este ilicit, ceea ce a dus la pierderi de 9,4 miliarde de euro din taxe pe țigarete. În Olanda, consumul de țigarete ilicite a crescut cu 40% în 2024, iar pierderile de taxe au atins aproape 900 de milioane de euro.
În cazul contrafacerii, componentele sunt aduse de grupuri criminale organizate, care le folosesc pentru a produce țigările. Acest fenomen a crescut din 2019, ajungând de la 20% la 39%, conform celor mai recente date. Grupurile criminale organizează contrabanda prin granițe atât în cantități mici, denumite contrabandă „de furnici”, cât și în încărcături mai mari.
Pe de altă parte, țări precum Grecia și Ucraina au demonstrat că este posibilă reducerea comerțului ilicit prin politici fiscale previzibile și aplicarea eficientă a legii. În Grecia, consumul de țigarete ilicite a scăzut cu peste 6% de la un an la altul datorită unor reglementări bazate pe dovezi și a unei cooperări public-private strânse. De asemenea, Ucraina a înregistrat o scădere de 29% a consumului de produse de contrabandă în 2024, datorită sprijinului acordat autorităților locale de aplicare a legii.
În România, conform datelor publicate în studiul KPMG, consumul ilicit de țigări a atins o rată anuală de 5,9%, în creștere în ultimul trimestru al anului 2024. Statul român a pierdut astfel 268 milioane de euro, iar tendința de creștere a consumului de țigări contrafăcute se menține și în 2025.
Pentru România și Uniunea Europeană, soluția este clară: reglementări echilibrate, o taxare rațională care să ofere previzibilitate fiscală și măsuri puternice de aplicare a legii. Combaterea comerțului ilicit cu tutun poate deveni o oportunitate de a crește veniturile fiscale, de a sprijini securitatea publică și de a stimula investițiile în inovație și dezvoltare. România poate învăța din greșelile altor state și poate implementa politici care să protejeze sănătatea publică și economia națională, evitând capcanele impunerii unor taxe excesive și reglementări ineficiente care doar încurajează piața neagră.
