Transformarea lui Trump: Cum a trecut de la „artizan al păcii” la susținător al acțiunilor militare israeliene împotriva Iranului

B.M.
Moderator B.M.
9 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Transformarea lui Trump: De la „artizan al păcii” la susținător al acțiunilor militare israeliene împotriva Iranului

Donald Trump s-a prezentat mereu ca un „făuritor al păcii”, dar în ultimele luni a fost martor și poate chiar complice la o decizie care ar putea schimba echilibrul în Orientul Mijlociu: atacul aerian al Israelului asupra Iranului. În ciuda retoricii sale pașnice, Trump a permis ca ofensiva să se desfășoare, iar acum Statele Unite se află în pragul unei decizii majore.

În urmă cu aproximativ o lună, de pe scena unui forum de investiții din Arabia Saudită, președintele american Donald Trump a lansat un avertisment către Iran. „Nu vom permite niciodată ca America și aliații săi să fie amenințați de terorism sau de un atac nuclear”, le-a spus Trump celor prezenți. „Acum este momentul să aleagă. Acum. Nu avem mult timp de pierdut. Lucrurile se întâmplă într-un ritm foarte rapid.”

Ultimatumul din 13 mai a trecut aproape neobservat la acea vreme, dar președintele știa deja că un atac asupra Iranului ar putea fi iminent și că s-ar putea să aibă prea puțină putere pentru a-l opri. Până la jumătatea lunii mai, Pentagonul începuse să elaboreze planuri detaliate de urgență pentru a sprijini Israelul în cazul în care acesta ar dori să atace programul nuclear iranian. În același timp, SUA redirecționaseră mii de arme defensive din Ucraina către Orientul Mijlociu, în pregătirea unui posibil conflict.

Relatarea acestor săptămâni și zile care au precedat decizia lui Trump de a sprijini campania aeriană a Israelului se bazează pe interviuri cu oficiali din administrație, diplomați străini și apropiați ai lui Trump, majoritatea vorbind sub protecția anonimatului. Portretul care se conturează este acela al unui proces lung și secret de pregătire, cu un președinte care s-a aflat între diplomație și sprijinul pentru acțiunea militară, fiind, în cele din urmă, convins parțial de un aliat ale cărui acțiuni nu le controla în totalitate.

- Publicitate -
Ad Image

Deși Trump s-a descris mereu ca un făuritor de pace, mai mulți aliați politici apropiați îl împingeau să susțină un atac israelian asupra instalațiilor nucleare ale Iranului. Serviciile de informații americane indicau că un atac unilateral israelian era posibil, chiar probabil, indiferent de dorințele lui Trump. În zilele premergătoare atacului, Trump nu mai era un „nu”, iar această ambiguitate a încurajat Israelul să acționeze.

La șapte zile de la izbucnirea conflictului Israel-Iran, Trump se confrunta cu o dilemă. Diplomatul Aaron David Miller a declarat: „Trump a lăsat atacul să aibă loc. S-a urcat pe tigru și acum îl călărește.” Biroul premierului israelian și Casa Albă nu au comentat pe acest subiect. Teheranul susține că programul său nuclear are scopuri pașnice, o afirmație respinsă de Washington.

Unul dintre primele semnale că Trump ar putea aproba un atac israelian a apărut pe 17 aprilie, când ministrul apărării din Arabia Saudită a transmis un mesaj dur către Iran. În pregătirea atacului, IDF și șeful Comandamentului Central al SUA discutau deja detalii despre arsenalul iranian de rachete. SUA trimiteau arme către Israel, potrivite pentru un război aerian, iar o livrare mare de rachete defensive destinată Ucrainei a fost redirecționată către Israel.

În primele luni ale mandatului său, Trump refuzase opțiunile de atac prezentate de Israel, preferând diplomația. Totuși, în 2020, Trump ordonase un atac cu dronă care l-a ucis pe generalul iranian Qassem Soleimani. Trump se afla într-o situație dificilă, între direcții contradictorii din partea aliaților săi.

Un înalt oficial american a declarat că lipsa progresului diplomatic și presiunea Israelului l-au uzat pe Trump. Campania israeliană a început după expirarea unui termen de 60 de zile impus de SUA pentru un acord cu Iranul. În privat, Israelul a înțeles că Washingtonul va fi alături de el, chiar dacă Trump părea să-l evite pe Netanyahu.

Pe 9 iunie, Trump și Netanyahu au discutat la telefon. Trump nu a aprobat explicit atacul, dar nici nu l-a blocat. Pe 11 iunie, Washingtonul a înțeles că atacul era iminent, iar în noaptea de 12 iunie, Israelul a lansat atacul. Trump și membrii cabinetului au urmărit desfășurarea evenimentelor în direct din „camera JFK” a Casei Albe.

Atacul a avut inițial succes, dar reacțiile în interiorul Partidului Republican au fost împărțite. Unii l-au acuzat pe Trump că a alimentat războiul, iar tabăra MAGA a fost divizată. Serviciile de informații consideră că atacurile au întârziat programul nuclear iranian cu doar câteva luni. Trump a menționat că ia în considerare un atac major asupra instalației Fordow, dar intențiile sale rămân neclare.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *