Putin anunță reducerea cheltuielilor pentru apărare
Președintele Vladimir Putin a declarat, vineri, că Rusia va reduce cheltuielile militare începând de anul viitor, într-un contrast evident cu planul NATO de a-și crește cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu. Anul acesta, Putin a sporit bugetul apărării și a cerut accelerarea producției de armament. Aliații din NATO au convenit să-și majoreze obiectivul colectiv de cheltuieli militare la 5% din produsul intern brut (PIB) în următorii 10 ani, invocând amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia.
În prima sa reacție la această măsură, Putin a afirmat că cheltuielile NATO vor continua „pentru achiziții din SUA și pentru sprijinirea complexului militar-industrial”, subliniind că aceasta este treaba NATO, nu a Rusiei. Kremlinul a comentat anterior că NATO se militarizează rapid, încercând să prezinte Rusia drept un „demon al iadului” pentru a justifica creșterea cheltuielilor de apărare.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat că Rusia nu trebuie privită cu naivitate, menționând că aceasta poartă un război total neprovocat împotriva Ucrainei. Rutte a afirmat că Rusia își construiește forțele armate într-un ritm care le-ar putea permite să atace NATO în termen de trei până la șapte ani. „Amenințarea Rusiei există și trebuie să ne asigurăm că ne putem apăra”, a subliniat el.
Putin a declarat că intenția Rusiei este de a reduce cheltuielile pentru apărare în următorii trei ani, afirmând că nu există încă un acord final între ministerele Apărării, Finanțelor și Economiei pe tema reducerii cheltuielilor militare. „Deci, cine se pregătește pentru acțiuni agresive? Noi sau ei?” a întrebat retoric Putin.
Comentariile lui Putin sunt susceptibile de a fi întâmpinate cu scepticism în Occident, având în vedere creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare de la începutul războiului din Ucraina. De asemenea, conflictul din Ucraina nu dă semne de încheiere, intensificându-se în ultimele săptămâni.
Apelul lui Putin la Trump
Putin a apreciat eforturile președintelui american Donald Trump de a pune capăt războiului, recunoscând că situația s-a dovedit a fi mai dificilă decât părea. Trump a declarat că crede că Putin dorește să găsească o soluție pentru conflict, deși Ucraina și aliații săi europeni consideră că liderul de la Kremlin nu are un interes real pentru un acord de pace.
Putin a mai menționat că negociatorii ruși și ucraineni sunt în contact permanent și că Moscova este gata să returneze cadavrele a încă 3.000 de soldați ucraineni.
Impactul economic asupra Rusiei
Rusia se confruntă cu o încetinire economică bruscă, pe fondul presiunilor asupra bugetului din cauza scăderii veniturilor din energie. Banca centrală încearcă să reducă inflația. Cheltuielile pentru apărare au crescut cu un sfert în 2025, ajungând la 6,3% din PIB, cel mai ridicat nivel de după Războiul Rece, reprezentând 32% din totalul cheltuielilor bugetului federal.
Fabricile de armament au funcționat non-stop, iar statul a cheltuit sume considerabile pentru a atrage soldați și pentru a compensa familiile celor uciși. Putin a recunoscut că Rusia a suportat creșterea cheltuielilor militare cu o inflație mai mare.
Ministerul Finanțelor a majorat estimarea deficitului bugetar pentru 2025 la 1,7% din PIB, de la 0,5%, după ce a redus previziunile privind veniturile din energie, și intenționează să utilizeze rezervele fiscale pentru a echilibra bugetul. Următorul proiect de buget urmează să fie prezentat în toamnă.
