Dubaiul, la limita unei destinații indiene: o alegere birocratică care a redefinit istoria Golfului Persic!
În prima parte a secolului XX, aproape o treime din Peninsula Arabică era administrată ca parte a Indiei Britanice. De la Aden și până în Kuweit, mai multe protectorate arabe erau guvernate de Serviciul Politic Indian de la Delhi, apărate de trupele indiene și răspunzând în fața guvernatorului general al Indiei. Sultanul Omanului, educat în Rajasthan, vorbea mai bine urdu decât arabă, iar soldații statului Qu’aiti purtau uniforme militare din Hyderabad. Lista teritoriilor autonome din India colonială începea cu Abu Dhabi, iar Lord Curzon, un guvernator general al Indiei, considera că Omanul ar trebui să fie tratat ca parte a Imperiului Indian. Pașapoartele indiene erau emise chiar și pentru locuitorii orașului Aden, care funcționa ca cel mai vestic port al Indiei și era administrat ca parte a Provinciei Bombay. În 1931, Mahatma Gandhi a observat că mulți tineri arabi din Aden se identificau ca naționaliști indieni.
Deși puțini britanici sau indieni erau conștienți că India Britanică includea și o parte din Peninsula Arabică, oficialii britanici ascundeau condițiile din statele arabe sub un mister profund. La începutul anilor ’20, naționaliștii indieni au început să perceapă India ca un spațiu cultural, iar britanicii au profitat de acest moment pentru a redesena granițele. Pe 1 aprilie 1937, Aden a fost separat de India, regele George al VI-lea comunicând că asocierea politică cu Imperiul Indian va fi ruptă.
Teritoriile arabe au rămas sub umbrela Guvernului Indiei încă un deceniu. Oficialii britanici au discutat despre posibilitatea ca India sau Pakistan să conducă Golful Persic după câștigarea independenței, dar interesul guvernului Indiei pentru această regiune era minim. Astfel, statele arabe din Golful Persic au fost separate de India pe 1 aprilie 1947, cu câteva luni înainte ca India Britanică să fie împărțită în India și Pakistan, care au devenit independente. Când oficialii indieni și pakistanezi au început să integreze teritoriile autonome din subcontinentul indian, statele arabe au lipsit de pe listă, fără ca cineva să conteste acest lucru.
Dintre toate identitățile naționale apărute după colapsul Indiei Britanice, statele din Golful Persic au reușit să șteargă legătura istorică cu Delhi, chiar dacă amintirile despre relația cu Marea Britanie persistă. Mitul suveranității antice este esențial pentru menținerea monarhiilor din Golful Persic. În trecut, indienii din Golful Persic erau parte dintr-o clasă privilegiată, în timp ce localnicii erau adesea tratați ca „servitori”. Acum, rolurile s-au inversat.
Dubaiul, odată un avanpost neînsemnat al Imperiului Indian, a devenit centrul strălucitor al noului Orient Mijlociu. Puțini dintre milioanele de indieni și pakistanezi care trăiesc în Golful Persic știu că odată, India sau Pakistan ar fi putut moșteni această regiune bogată în petrol, la fel cum au moștenit teritorii precum Jaipur, Hyderabad sau Bahawalpur. O decizie birocratică luată în ultimele zile ale unui vast imperiu a rupt această legătură, de care astăzi puțini își mai amintesc.
