Bucureștiul cu risc ridicat: Cum ne expunem la pericole în apartamentele achiziționate la prețuri exorbitante
Bucureștiul este mult mai puțin pregătit pentru un cutremur decât în anul 1977, când un seism de 7,4 pe scara Richter a distrus peste 150.000 de apartamente și a omorât 1.500 de oameni. La nivel oficial, se știe că există aproximativ 800 de clădiri vulnerabile în fața unui cutremur, însă experții estimează că numărul acestora este mult mai mare, ajungând la zeci de mii. În acest context, apartamentele situate în clădiri vulnerabile sunt vândute la prețuri exorbitante, depășind 2.000 de euro pe metrul pătrat, fără ca potențialii cumpărători să fie informați corect despre riscurile la care se expun.
Clădirile cu bulină roșie
Un exemplu este un apartament luxos de patru camere, cu chirie de 1.300 de euro pe lună, situat într-un bloc construit în 1935, pe strada Armenească, 10. Anunțul nu menționează că acest bloc a fost expertizat în anii ’90 și încadrat la clasa Urgență 2. Un alt apartament cu două camere, de 44 de metri pătrați, dintr-un bloc din zona Cișmigiu, este scos la vânzare cu 105.000 de euro, rezultând un preț de 2.300 de euro pe metrul pătrat. Blocul, construit în 1965, este de asemenea încadrat la Urgență 2. În zona Iancului, un apartament similar se vinde cu 120.000 de euro, adică 2.200 de euro/metrul pătrat, iar agenția imobiliară asigură că blocul este încadrat la Urgență 3, ceea ce permite obținerea de credit.
Ce înseamnă clasa „Urgență”?
Conform unor agenți imobiliari, clasa „Urgență” este importantă pentru vânzare, dar nu pentru chirie. Conform unui agent, există trei categorii de risc seismic – 1, 2, 3 – urgență 1, 2, 3, iar U2 ar însemna, practic, risc seismic 5. Această informație este falsă, deoarece în 1991 a început prima expertizare a clădirilor din București, iar la acea vreme nu existau clase de risc seismic, ci doar niveluri de „urgență”.
După șase ani de expertizări, s-a stabilit că în București erau aproximativ 2.000 de clădiri care necesitau intervenții de consolidare într-un interval de 2 până la 10 ani. Clădirile încadrate la Urgență nu sunt echivalente direct cu o clasă de risc seismic. De exemplu, U1 nu presupune automat Risc Seismic 1, iar U2 nu înseamnă Risc Seismic 2. Pentru a stabili clasa de risc seismic, este necesară o nouă expertiză.
Statistici alarmante
Conform Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), din 52 de clădiri încadrate inițial la U1, U2 și U3, doar una a fost reîncadrată la Risc Seismic 2, restul fiind considerate Risc Seismic 1. Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator al organizației Re:Rise, subliniază că toate clădirile trecute la clasa „Urgență” erau, de fapt, foarte vulnerabile la cutremur.
Expertizele din anii ’90 au arătat că aceste clădiri pot rezista la un procent de 0-15% pentru U1, 15-25% pentru U2 și 25-35% pentru U3 din cutremurul de calcul. În prezent, majoritatea clădirilor vechi s-au degradat, iar riscurile sunt mult mai mari, având în vedere noile standarde de construcție.
Creditele bancare și riscurile asociate
Băncile se feresc să ofere credite pentru clădirile marcate cu „U”, iar brokerii de credite confirmă că, pentru a obține un credit pentru un apartament dintr-un bloc încadrat la Urgență, trebuie să se respecte condiții suplimentare, precum un avans mai mare de până la 50% din preț și asigurarea riscului de cutremur. Băncile nu oferă credite pentru imobile încadrate la Risc Seismic I și II, iar multe clădiri aflate în urgență sunt reîncadrate în aceste categorii.
Istoricul expertizelor de risc seismic
Imediat după cutremurul din 1977, autoritățile au raportat că 2.000 de clădiri din București necesitau intervenții urgente, dar problema a fost ignorată până după Revoluție. În anii ’90, a început prima expertizare a clădirilor, dar s-au folosit niveluri de „urgență” în loc de clase de risc seismic. În 1996-1997 a fost introdusă prima oară noțiunea de clasă de risc seismic, iar între 2008 și 2009 au fost adoptate acte oficiale care au actualizat criteriile de evaluare a clădirilor. Majoritatea clădirilor încadrate la „Urgență” au rămas fără consolidare, expunând locatarii la riscuri majore în cazul unui cutremur.
