Impactul deciziei Poloniei asupra crizei migratorii în UE
Libertatea de circulație în UE a primit o nouă lovitură, după ce Polonia a devenit recent cea mai nouă țară europeană care a introdus controale la frontieră cu alte state membre. Începând de săptămâna viitoare, Varșovia va aplica controale la punctele de trecere a granițelor comune cu Germania și Lituania.
Contre între Polonia și Germania
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a declarat că se simte obligat să introducă controale la frontieră pentru a „reduce la minimum fluxurile necontrolate de migranți peste granița polono-germană”. Tusk a fost provocat de noile măsuri de frontieră introduse de cancelarul german Friedrich Merz, care au fost implementate în urmă cu mai puțin de două luni. Aceste măsuri permit poliției de frontieră germane să oprească și să expulzeze persoanele care încearcă să intre în țară fără documentele necesare.
În ciuda acuzațiilor lui Tusk, autoritățile germane susțin că doar 3.488 de migranți au fost întorși la granița comună cu Polonia. Tensiunile dintre Germania și Polonia au crescut, iar Merz a fost ales în urma unei campanii electorale marcate de violență și de discuții intense despre migrație, influențate de mesajele anti-migrație ale partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Măsurile de control și efectele lor
Predecesorul lui Merz, Olaf Scholz, a fost primul care a afectat sistemul Schengen, introducând controale „temporare” la frontieră în toamna anului 2023, măsuri ce au fost prelungite în februarie. Se pare că aceste măsuri au avut efect, numărul migranților ilegali care au intrat în Germania scăzând de la 127.549 în 2023 la 83.572 anul trecut, cu speranța autorităților germane de a reduce numărul la puțin peste 30.000 până la sfârșitul anului.
Merz și-a asumat angajamentul de a lua măsuri și mai stricte împotriva trecerilor ilegale, încercând să răspundă preocupărilor alegătorilor care au votat pentru AfD. Criticii măsurilor sale susțin că acestea încalcă constituția UE, în timp ce susținătorii afirmă că ele aplică termenii Acordului de la Dublin, care impune solicitanților de azil să caute refugiu în prima țară europeană în care intră.
Presiunea migratorie asupra Poloniei
Problema migrației în Polonia este complexă și a fost exacerbată de politicile Belarusului. De la sfârșitul anului 2023, Polonia se confruntă cu o presiune crescută pe partea de est, în special la granița de 400 de kilometri cu Belarus, unde autoritățile belaruse și ruse încurajează migranții din Orientul Mijlociu, Asia și Africa să călătorească prin țară și să încerce să intre în UE. Potrivit autorităților poloneze, peste 30.000 de migranți au intrat în țară în acest mod anul trecut, marcând o creștere de 16% față de 2023.
Migrația a influențat și alegerile prezidențiale recente din Polonia, câștigate de candidatul conservator Karol Nawrocki, susținut de partidul Lege și Justiție (PiS). Nawrocki a declarat că este necesară restabilirea ordinii la granița de vest, ceea ce a generat o presiune internă asupra lui Tusk de a combate fluxul de migranți în Polonia.
Provocările pentru UE
Decizia Poloniei de a introduce controale la frontieră subliniază dificultățile cu care se confruntă UE în gestionarea crizei migrației. Aceasta sugerează că Belarus și Rusia reușesc în politica lor de a crea haos și instabilitate pe continent prin transformarea migrației în arme. Polonia este puțin probabil să fie ultima care va ceda sub presiunea de a limita libertatea de mișcare în cadrul blocului comunitar.
Fostul cancelar german Angela Merkel a criticat noul regim de frontieră al lui Merz, subliniind importanța aplicării unor proceduri adecvate pentru solicitanții de azil la graniță. Ironia este că politicile sale anterioare de azil deschis ar putea contribui la slăbirea blocului comunitar. Războiul verbal dintre Merz și Tusk evidențiază esența problemei cu care se confruntă UE, care trebuie să protejeze granițele externe pentru a menține libertatea de mișcare în interiorul blocului comunitar.
