Europa își conturează un plan inovator pentru susținerea industriei cuantice
După ce a fost lăsată în urmă în cursa globală pentru inteligența artificială, Bruxelles-ul are o nouă oportunitate de succes economic în domeniul emergent al tehnologiei cuantice. Conform unui draft al unui nou proiect strategic al Uniunii Europene, consultat recent, tehnologia cuantică de proveniență internă riscă să fie preluată, aducând profituri uriașe în străinătate, în condițiile în care blocul comunitar a rămas mult în urmă în transformarea cercetării în „oportunități reale de piață”. Europa atrage doar 5% din finanțarea cuantică privată la nivel mondial, comparativ cu peste 50% atrase de SUA și 40% de China.
Guvernele și companiile de tehnologie, în special cele din SUA, investesc miliarde de euro în valul cuantic, unde computerele cuantice ar putea depăși capacitățile de rezolvare a problemelor ale computerelor actuale, revoluționând industrii de la comunicații până la dezvoltarea medicamentelor. Deși Europa este lider mondial în numărul de publicații științifice referitoare la această tehnologie, riscă să rămână rapid în urmă în ceea ce privește brevetele depuse, ocupând doar locul al treilea după SUA și China.
Bruxelles-ul a fost proactiv în cercetarea tehnologiilor revoluționare, dar SUA și China au devansat continentul în crearea de întreprinderi care implementează aplicații de masă. Un punct major al dezbaterii este dacă Europa va da frâu liber industriei cuantice, având în vedere că aceste tehnologii sunt considerate sensibile, având potențialul de a sparge criptarea digitală care protejează datele și comunicațiile.
Recent, gigantul tehnologic american IBM a anunțat că se așteaptă să aibă primul computer cuantic funcțional până în 2029. Această situație determină Europa să își regândească strategia, având în vedere că, timp de decenii, continentul a suferit din cauza fragmentării pieței financiare și a lipsei de fonduri comune care să rivalizeze cu cele din SUA și China. Eforturile de a depăși aceste bariere printr-o uniune a piețelor de capital nu au avut rezultate semnificative.
Strategia propusă subliniază necesitatea unor investiții mult mai mari pentru a lansa o tehnologie fiabilă, care să fie adoptată pe scară largă de diverse industrii. De exemplu, compania spaniolă Multiverse Computing a strâns recent 189 de milioane de euro într-o rundă de finanțare care a inclus investitori americani și europeni. CEO-ul companiei, Enrique Lizaso, a declarat că Europa trebuie să fie pregătită să investească 100 de milioane de euro pe companie pentru a contribui la extinderea acestora, similar cu ceea ce se întâmplă în SUA.
Comisarul UE pentru tehnologie, Henna Virkkunen, a afirmat că Bruxelles-ul și capitalele au investit împreună 11 miliarde de euro în tehnologia cuantică. Ea a subliniat importanța de a colabora și de a integra diferitele puncte de investiție. Atât Bruxelles-ul, cât și capitalele UE au elaborat planuri de finanțare publică pentru a completa investițiile private, dar industria se teme că aceste măsuri ar putea fi insuficiente.
Abordarea Europei a fost de a fi „neutră din punct de vedere tehnologic” și de a finanța mai multe domenii ale tehnologiei cuantice, dar răspândirea finanțării ar putea dilua impactul acesteia. Europa ar trebui să urmeze exemplul SUA în deblocarea unor investiții mai mari pentru provocări specifice. Proiectul de strategie al UE preconizează lansarea a „două mari provocări” între 2025 și 2027: una axată pe calculul cuantic și alta pe sistemele de navigație cuantică în „medii critice”.
O altă modalitate prin care guvernele pot sprijini companiile în comercializarea tehnologiei ar fi să fie principalii cumpărători de tehnologie. Proiectul de strategie sugerează sprijinirea sistemelor de achiziții publice orientate spre inovare, deși nu oferă detalii specifice despre implementarea acestei măsuri. Companiile din industrie au subliniat că nu doresc reglementări sau restricții privind tehnologia cuantică, cum ar fi restricțiile la export.
Unii reprezentanți ai industriei au avertizat că abordarea UE față de reglementarea inteligenței artificiale ar trebui să fie un semnal de alarmă. UE a elaborat primul regulament din lume privind inteligența artificială, dar a fost nevoită să se concentreze pe inovare și succes comercial. „Nu ne putem permite să reglementăm ceea ce nu este încă matur”, a afirmat Cecilia Bonefeld-Dahl, director general al DigitalEurope. „Altfel, Europa riscă să piardă cursa cuantică”.
