O analiză cerebrală ar putea anticipa riscurile afecțiunilor legate de vârstă
O scanare cerebrală experimentală poate prezice cu acuratețe riscul unei persoane de a dezvolta afecțiuni legate de vârstă. Oamenii îmbătrânesc în ritmuri diferite, parțial din cauza geneticii, dar în mare parte din cauza stilului de viață. Rata de îmbătrânire a unei persoane poate indica cât de probabil este să dezvolte afecțiuni legate de vârstă, cum ar fi demența.
Cercetătorii de la Duke, Harvard și Universitatea din Otago, Noua Zeelandă, au dezvoltat o metodă bazată pe o singură scanare cerebrală efectuată în jurul vârstei de 45 de ani, care poate prezice cât de repede o persoană este probabil să îmbătrânească. Această metodă, numită Dunedin Pace of Aging Calculated from NeuroImaging (DunedinPACNI), ar putea ajuta la identificarea persoanelor care ar trebui să implementeze modificări ale stilului de viață pentru a reduce riscul de îmbolnăvire legat de vârstă.
Rata de îmbătrânire a unei persoane este adesea denumită vârsta biologică — cât de vechi sunt celulele lor — care poate varia semnificativ față de vârsta cronologică, adică numărul de ani de la naștere. Măsurarea acesteia poate fi complicată. În studiul publicat în Nature Aging, cercetătorii sugerează că DunedinPACNI ar putea ajuta la înțelegerea impactului îmbătrânirii asupra sănătății și la evaluarea eficacității strategiilor anti-îmbătrânire.
Studiul se bazează pe Studiul Dunedin, o cercetare anterioară efectuată pe un grup de 1.037 de persoane născute în Dunedin, Noua Zeelandă, în perioada 1972-1973, care a analizat modificările legate de vârstă în metilarea genelor pentru a crea un ceas epigenetic. În Studiul Dunedin, cercetătorii au testat regulat participanții pentru tensiunea arterială, indicele de masă corporală (IMC), glucoza (zahărul din sânge) și nivelurile de colesterol, funcția pulmonară și renală, precum și recesiunea gingivală și degradarea dinților.
Peste aproape 20 de ani, au folosit modelul general de schimbare a acestor markeri de sănătate pentru a genera un scor pentru cât de repede îmbătrânesc fiecare persoană. În studiul recent, cercetătorii au utilizat o singură scanare RMN a creierului efectuată la vârsta de 45 de ani, corelând-o cu datele de îmbătrânire din Studiul Dunedin. Au dezvoltat DunedinPACNI pentru a estima rata de îmbătrânire folosind doar informații din scanarea RMN.
Precizia predicției a fost comparabilă cu metodele epigenetice mai bine stabilite. Persoanele cu scoruri DunedinPACNI mai rapide au avut mai multe indicii de îmbătrânire rapidă, inclusiv: echilibru mai slab, mers mai lent, forță mai slabă a membrelor inferioare și superioare, coordonare mai slabă, autoevaluare a sănătății ca fiind mai proastă, limitări fizice mai mari, performanțe mai slabe la testele de funcție cognitivă, declin cognitiv de la copilărie până la vârstnicie și un aspect fizic mai îmbătrânit.
Se estimează că persoanele cu scoruri DunedinPACNI mai mari, indicând o îmbătrânire cerebrală mai rapidă, sunt mai susceptibile de a experimenta deteriorarea sănătății în alte sisteme organice, cum ar fi sănătatea cardiovasculară și respiratorie. Aceasta sugerează că imaginile cerebrale ar putea servi drept biomarker pentru vârsta biologică generală, oferind o măsură accesibilă și noninvazivă a proceselor de îmbătrânire din întregul corp.
Cu toate acestea, DunedinPACNI trebuie testat mai larg în populații mai mari și mai diverse, având în vedere că a performat bine în mai multe seturi de date mari, dar este necesară o validare globală suplimentară. Cercetătorii au comparat DunedinPACNI cu măsurile volumului hipocampului și ventricular, care sunt măsuri RMN comune ale îmbătrânirii cerebrale. Au constatat că DunedinPACNI a fost mai consistent și mai puternic asociat cu cogniția slabă, sănătatea precară, fragilitatea și riscul de demență, boală și mortalitate.
Metodologia studiului are câteva puncte forte, utilizând un set de date longitudinal robust, cu decenii de cercetare, metode statistice solide și fiind validată extensiv folosind date de imagistică din alte studii mari. Totuși, există și limitări, cum ar fi datele specifice ale populației utilizate pentru a antrena modelul, care provin în mare parte dintr-o anumită zonă geografică și de origine europeană, iar performanța sa în populațiile mai tinere sau pediatrice nu a fost testată.
Deși nu este încă gata pentru utilizare clinică, DunedinPACNI pare a fi un biomarker promițător al îmbătrânirii biologice.
