Liderii din sectorul public cu salarii mai mari decât președintele României
Șefii companiilor de stat din România sunt sub presiune să își reducă salariile, după ce miniștri, inclusiv vicepremierul Dragoș Anastasiu, au criticat veniturile acestora. În România, președintele are un salariu de 27.000 de lei lunar, iar unii lideri din sectorul public câștigă sume considerabil mai mari.
Salarii exorbitante în sectorul public
Alexandru Simu, directorul Companiei CFR Infrastructură, câștigă aproape 36.000 de lei lunar. Acesta a fost numit în funcție în mandatul lui Sorin Grindeanu și este urmărit penal pentru instigare la abuz în serviciu, fiind acuzat că a fost numit ilegal.
George Niculescu, președintele ANRE, câștigă în jur de 46.000 de lei lunar. Vicepreședintele ANRE, Mircea Man, a raportat un venit anual de peste 700.000 de lei, echivalentul a aproximativ 59.000 de lei pe lună.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a încasat în 2023 un salariu de peste un milion de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 90.000 de lei pe lună. De asemenea, viceguvernatorii BNR beneficiază de salarii mari.
Traian Halalai, șeful Exim Bank, are un salariu de 119.000 de lei lunar, iar Cosmin Ghiță, directorul Nuclearelectrica, este remunerat cu 70.000 de lei lunar.
Apel pentru reducerea salariilor
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a făcut un apel către șefii instituțiilor de stat care câștigă peste 27.000 de lei să renunțe voluntar la o parte din veniturile lor. El a subliniat că, din cauza contractelor „betonate”, nu se pot face reduceri salariale prin lege, așa că a propus o acțiune voluntară în spiritul solidarității cu pensionarii și alte categorii afectate de tăieri de buget.
Reducerea salariilor de către un director de companie
Un exemplu pozitiv a fost dat de directorul Incertrans, care și-a redus voluntar salariul de la 53.910 lei la 14.000 lei, demonstrând că astfel de decizii sunt posibile și pot fi influențate de presiunea publică.
Concluzie
Salariile mari ale liderilor din sectorul public generează controverse și presiuni pentru reducerea acestora, reflectând o preocupare mai largă pentru echitate în fața provocărilor economice actuale. Acțiunile voluntare de reducere a veniturilor pot reprezenta un pas important în sprijinul unei mai bune responsabilități sociale.
