Azilul clandestin din România
Un bihorean, Viorel Pașca, găzduiește fără autorizație aproape 400 de persoane în casele sale, iar statul român tolerează această situație de 20 de ani. Oamenii fără familie ajung acolo din diverse instituții ale statului, care nu au soluții pentru ei. Proprietarul caselor îndeplinește un rol pe care statul ar trebui să-l asigure, iar controalele efectuate de autorități par să ignore neregulile.
Îngrijirea persoanelor fără familie
Pașca, cunoscut ca „Bunul Samaritean”, administrează 17 case organizate ca un azil, dar fără a respecta legislația în vigoare. În urmă cu câteva zile, a abandonat șapte pacienți cu dizabilități intelectuale severe la DGASPC Mehedinți, ceea ce a atras atenția autorităților. Deși există rapoarte care indică încălcări ale legii, un control anterior nu a găsit nereguli.
Accesul jurnaliștilor și reacțiile proprietarului
O echipă de jurnaliști a încercat să obțină informații despre condițiile de trai ale persoanelor găzduite, dar a fost întâmpinată cu agresivitate de către Pașca. În urma întrebărilor despre cheltuielile pacienților, Pașca a refuzat să ofere detalii și a încercat să limiteze difuzarea imaginilor din interiorul casei.
Controalele și legătura cu autoritățile
Reprezentanții poliției din comuna Holod au intervenit, dar nu au comunicat concluziile verificărilor efectuate. Pașca afirmă că a avut în grijă peste 3300 de oameni în ultimii 20 de ani, majoritatea provenind din spitale. Aceste persoane sunt lăsate în grija sa de către sistemul public, care nu oferă alternative viabile.
Legislația și abuzurile
Doar 10 dintre persoanele găzduite au buletine de identitate cu adresa de domiciliu la Pașca, restul fiind considerați fără adăpost. Georgiana Pascu, reprezentantă a Centrului de Resurse Juridice, subliniază că multe dintre persoanele aflate în această situație nu pot oferi consimțământ informat pentru a fi în aceste locuințe.
Finanțarea și transparența
Asociația Dumbrava DPG, asociată cu Pașca, a primit donații semnificative, dar Pașca susține că acționează ca persoană fizică, nu ca asociație. Documentele oficiale arată că asociația a avut venituri de peste 490.000 de euro în 2024, cu cheltuieli de 460.000 de euro și un excedent de 115.000 de euro.
Implicarea autorităților și concluzii
Ministerul Muncii a inițiat o anchetă, iar primele date sugerează că au avut loc încălcări ale legii. Autoritățile române continuă să trateze persoanele cu dizabilități ca pe dosare, expunându-le riscului de abuz și neglijență. Situația ilustrează vulnerabilitatea sistemului public, care devine astfel șantajabil în fața celor care nu respectă legea.
Acest caz subliniază urgent necesitatea unei reforme în sistemul de asistență socială pentru a preveni abuzurile și abandonul persoanelor vulnerabile în România.
