Valurile de căldură și impactul economic în UE
Temperaturile neobișnuit de ridicate devin din ce în ce mai frecvente și mai îndelungate, iar pierderile de PIB și productivitatea muncii se vor înrăutăți în următoarele decenii. Țări precum România, Cipru, Croația, Portugalia, Malta și Spania se așteaptă la cele mai mari pierderi economice prognozate. Anul trecut a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, atât în Europa, cât și la nivel global, cu temperaturi care au depășit recordurile anterioare, calculate din 1850 până în prezent.
Încălzirea rapidă a Europei
Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, cu temperaturi crescând de două ori mai mult decât rata medie globală din anii ’80. Studiile arată că frecvența tot mai mare a valurilor de căldură are deja un impact semnificativ asupra economiei europene, ducând la pierderi semnificative de PIB și productivitate. Experții avertizează că acest impact economic va crește brusc în următoarele decenii.
Pierderile economice prognozate
Se estimează că pierderile economice cauzate de valurile de căldură vor crește de la o medie istorică de 0,21% din PIB (1981-2010) la 0,77% în 2035-2045, 0,96% în 2045-2055 și peste 1,14% până în anii ’60 ai secolului XXI. Țări precum România și cele menționate anterior se așteaptă la pierderi care ating sau depășesc -2,5% din PIB până în 2055-2064. Grecia și Italia se așteaptă, de asemenea, la pierderi semnificative, de -2,17%, respectiv -1,46%.
Impactul asupra productivității muncii
Un raport OCDE din 2024 a constatat că temperaturile ridicate reduc semnificativ productivitatea muncii. Estimările arată că zece zile suplimentare cu temperaturi de peste 35°C într-un an duc la o reducere de 0,3% a productivității anuale a muncii. Când temperatura depășește 40°C, acest impact crește, scăzând productivitatea cu peste 1,5%. Simulările OCDE arată că Spania este cea mai afectată, cu o scădere de 0,22% a productivității între 2000–2004 și 2017–2021.
Măsuri de adaptare și politici necesare
Unele practici de adaptare sunt deja frecvent întâlnite în Europa, cum ar fi schimbarea programului de lucru pentru lucrătorii în aer liber în timpul verii. Măsurile de adaptare trebuie extinse, iar unele țări au implementat sisteme de avertizare timpurie pentru căldură extremă. Expertul Elia Costa subliniază importanța adoptării unor măsuri de adaptare, cum ar fi îmbunătățirea ventilației la locul de muncă și extinderea spațiilor verzi urbane.
Concluzie
Valurile de căldură reprezintă o amenințare serioasă pentru economiile europene, cu pierderi semnificative de PIB și productivitate. Este esențial ca statele să implementeze măsuri eficiente de adaptare și atenuare pentru a face față acestor provocări climatice în creștere.
