Frecvența vizitelor românilor la lăcașele de cult
Un sondaj realizat de INSCOP Research arată că 85% dintre români se consideră persoane religioase, iar 14% nu se identifică astfel, în timp ce 1% nu oferă un răspuns clar. Această religiozitate este mai pronunțată în rândul votanților AUR, al persoanelor cu studii primare și al locuitorilor din mediul rural.
Frecvența vizitelor la biserică
Conform datelor, 7,6% dintre respondenți merg la biserică de mai multe ori pe săptămână, 23% o dată pe săptămână, iar 17,1% cel puțin o dată pe lună. 25,4% spun că vizitează lăcașele de cult doar cu ocazia marilor sărbători, 19,4% merg foarte rar, iar 6,8% niciodată. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,7% din totalul eșantionului.
Profilul celor care frecventează biserica
Persoanele care merg de mai multe ori pe săptămână la biserică sunt în special votanții PNL, persoanele între 18 și 29 de ani și cei cu studii primare. Votanții PSD și AUR frecventează biserica o dată pe săptămână, iar cei cu studii primare și locuitorii din urbanul mic se regăsesc în această categorie. Persoanele între 30 și 44 de ani și angajații la stat declară că merg cel puțin o dată pe lună. Bărbații și locuitorii din București merg la biserică doar de marile sărbători într-o măsură mai mare decât media populației. Votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din urbanul mare se declară cei care merg foarte rar sau nu merg niciodată la biserică.
Interpretări ale religiozității românilor
Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, afirmă că religiozitatea românilor este predominant culturală și identitară, ceea ce explică procentul mare de 85% care se consideră religioși. Deși religiozitatea practică este mai redusă, 30,6% din populație merge cel puțin o dată pe săptămână la biserică, cu o frecvență mai mare în mediul rural și în rândul votanților PSD și AUR comparativ cu votanții PNL și, mai ales, USR.
Metodologia sondajului
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj lunar, realizat în perioada 20-26 iunie 2025, prin interviuri telefonice (metoda CATI) pe un eșantion de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.
Concluzie
Aceste date reflectă o religiozitate predominant culturală în România, cu o distincție clară între credința declarată și practica efectivă, evidențiind astfel complexitatea relației românilor cu religia în contextul socio-cultural actual.
