Contextul Negocierilor cu Pfizer
Uniunea Europeană a recunoscut pentru prima dată, într-un răspuns pentru New York Times, că un oficial de rang înalt a revizuit mesajele dintre Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer. În ciuda interesului intens, UE a afirmat că nu avea nicio obligație să păstreze aceste mesaje.
În 2021, UE a încheiat un acord pentru achiziționarea a până la 1,8 miliarde de doze de vaccin împotriva coronavirusului de la Pfizer, ceea ce a suscitat un mare interes în privința detaliilor acestui acord considerat o victorie majoră. Când s-a aflat că von der Leyen a purtat conversații prin mesaje text cu Bourla în timpul negocierilor, jurnaliștii au solicitat aceste înregistrări, conform regulilor de transparență ale blocului comunitar.
Refuzul de a Publica Mesajele
Uniunea Europeană a refuzat cererea, iar New York Times a contestat acest refuz în instanță. În mai 2023, o instanță a UE a decis că blocul comunitar „nu a reușit să explice într-un mod plauzibil” de ce nu a publicat înregistrările. Ca răspuns, Comisia Europeană a oferit o relatare mai detaliată, dar acest lucru nu a liniștit îngrijorările activiștilor pentru transparență.
Decizia de a nu păstra mesajele a fost luată după ce a fost solicitată dezvăluirea lor, iar Comisia a afirmat că mesajele nu erau importante și că nu avea obligația de a le păstra. Aceasta a confirmat că mesajele au existat, dar nu mai pot fi găsite, invocând faptul că von der Leyen și-a înlocuit telefonul de mai multe ori, fără a transfera complet datele.
Critici și Îngrijorări de Transparentizare
Nick Aiossa, directorul Transparency International EU, a declarat că răspunsul Comisiei nu este satisfăcător și a întrebat de ce textele nu au fost divulgate dacă existau în 2021. Comisia a argumentat că mesajele text sunt de scurtă durată și nu conțin informații importante, deci nu trebuie păstrate ca înregistrări publice.
Deși diferite guverne au abordări variate față de mesajele electronice, Comisia Europeană a refuzat să schimbe politica sa sau să ofere mai multe informații, în ciuda criticilor. În 2022, ombudsmanul UE a declarat că Comisia a comis o „administrare defectuoasă” prin faptul că nu a căutat în mod adecvat mesajele ca răspuns la solicitarea jurnalistului.
Implicarea Politică
Gestionarea mesajelor text, denumite „Pfizergate”, a devenit o problemă politică pentru Ursula von der Leyen, atrăgând atacuri din partea dreptei politice și determinând un vot de neîncredere împotriva ei. Această tentativă, axată pe „eșecuri în asigurarea transparenței”, nu a reușit să o răstoarne, iar von der Leyen a acuzat criticii că răspândesc teorii ale conspirației.
Concluzie
Scandalul „Pfizergate” subliniază provocările legate de transparența comunicării între oficialii UE și companiile farmaceutice, având implicații semnificative asupra încrederii publicului în procesele decizionale ale Uniunii Europene.
