Nașterea Maicii Domnului – Praznic Bisericesc
Nașterea Maicii Domnului este primul praznic din Anul bisericesc, care începe la 1 septembrie. Fecioara Maria s-a născut din părinți în vârstă, Ioachim și Ana, ca rod al rugăciunii lor. Tatăl ei provenea din seminția lui David, iar mama din cea a lui Aaron. Informațiile despre această naștere nu se regăsesc în Sfânta Scriptură, ci sunt consemnate în Tradiția Bisericii, inclusiv în Protoevanghelia lui Iacov, din secolul al II-lea. Maria a fost aleasă să dăruiască trup de om lui Dumnezeu-Fiul, Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Răspândirea Sărbătorii
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului este recunoscută și de copți și sirieni, care sunt separați de Biserica Ortodoxă după al patrulea sinod ecumenic, ceea ce sugerează că începutul ei trebuie plasat între sinodul al treilea ecumenic (431) și sinodul al patrulea (451). Această sărbătoare a fost adoptată în Apus în timpul papei Serghie I (687-701).
Elemente Liturgice
Condacul și Icosul praznicului au fost alcătuite de Sfântul Roman Melodul în secolul al VI-lea, iar canonul care se cântă la slujba Utreniei a fost compus de Sfântul Ioan Damaschin.
Pomenirea Sfinților
În această zi, se face pomenirea următorilor sfinți:
- Sfinților frați după trup Ruf și Rufian;
- Sfântului Sever;
- Sfântului Artemidor;
- Sfântului nou Mucenic Atanasie;
- Icoanei Maicii Domnului din Kursk.
De asemenea, a doua zi se va face pomenirea Sfinților și Dreptilor Părinți Ioachim și Ana.
Concluzie
Nașterea Maicii Domnului este un moment semnificativ în calendarul creștin, evidențiind importanța Fecioarei Maria în tradiția religioasă și în istoria mântuirii.
