Conducerea Romgaz amenință cu demisia
Conducerea companiei de stat Romgaz a reacționat vehement la propunerea de reducere a veniturilor, amenințând cu demisia și susținând că plecarea lor ar putea afecta grav exploatarea gazelor din Marea Neagră. Această reacție vine în contextul în care 13 mari companii energetice de stat sunt obligate să renunțe la o parte din manageri pentru a putea accesa fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Propunerea de plafonare a indemnizațiilor
Proiectul de reducere a veniturilor directorilor Romgaz prevede plafonarea indemnizațiilor lunare la maximum trei salarii brute. Conducerea companiei avertizează că demisiile ar putea genera un șoc negativ în rândul investitorilor, inclusiv al celor implicați în finanțarea proiectului strategic Neptun Deep, subliniind că exploatarea gazelor ar putea deveni extrem de dificilă fără o conducere stabilă.
Contextul economic și presiunea europeană
Decizia de reducere a veniturilor managerilor vine în contextul în care, până la 28 noiembrie 2025, 13 companii energetice de stat, inclusiv Romgaz și Hidroelectrica, trebuie să finalizeze un proces transparent de selecție a noilor manageri pentru a putea accesa 228 de milioane de euro din PNRR. Comisia Europeană a semnalat că actualii manageri nu au fost numiți prin proceduri conforme cu standardele europene.
Exemple de schimbări în conducerea companiilor
În acest context, doi directori de la Hidroelectrica au renunțat recent la funcții, urmând să plece acasă cu despăgubiri de milioane de lei.
Companiile vizate de reformă
Pe lista companiilor care trebuie să se conformeze se numără Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, SN Nuclearelectrica SA, Conpet, Oil Terminal, Electrocentrale Craiova SA, Midia Green Energy SA și altele. Această reformă este motivată de necesitatea respectării Jalonului 121 din PNRR, care impune un management profesionist în sectorul energetic.
Concluzie
Reacțiile conducerii Romgaz subliniază tensiunile din sectorul energetic românesc, evidențiind provocările pe care companiile de stat le întâmpină în contextul reformelor impuse de Comisia Europeană și nevoia de a asigura o conducere stabilă pentru atragerea de investiții.
