Decizia Comisiei Europene privind importurile de gaze rusești
Comisia Europeană intenționează să oprească complet achizițiile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia până la sfârșitul anului 2026, cu un an mai devreme decât planificarea inițială. Principalele măsuri adoptate includ:
- Contractele pe termen lung cu Rusia trebuie să fie finalizate până la sfârșitul anului 2026.
- Tranzacțiile pe termen scurt trebuie să fie încheiate în termen de 6 luni de la aplicarea sancțiunilor.
- Obiectivul este reducerea veniturilor pe care Rusia le obține din vânzarea combustibililor fosili.
- Companiile din Uniunea Europeană nu vor mai putea investi în zone economice rusești.
- Tranzacțiile cu criptomonede vor fi restricționate.
- Vor fi impuse sancțiuni împotriva companiilor din China, Thailanda și India, suspectate că ajută Rusia să evite sancțiunile.
Interdicții suplimentare și sancțiuni
În plus, săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat:
- Interdicția de import a GNL-ului rusesc, cu detalii încă neclare.
- Sancțiuni împotriva a 118 nave, numărul total ajungând la peste 560.
- Încetarea tranzacțiilor cu Rosneft și Gazprom Neft.
- Înghețarea activelor unor companii energetice nenumite.
- Sancțiuni împotriva companiilor care cumpără petrol rusesc pentru a ocoli plafonul de preț.
- Sancțiuni împotriva rafinăriilor și comercianților de petrol din țări terțe, inclusiv China.
Reducerea treptată a importurilor de gaze rusești
Uniunea Europeană a anunțat că, până la sfârșitul anului 2027, va reduce treptat importurile de gaze din Rusia. În prima jumătate a anului 2025, UE a importat 10,9 miliarde m³ de GNL din Rusia și 8,4 miliarde m³ prin conducta Turkish Stream, totalizând 155,9 miliarde m³ de gaze. În contextul scăderii livrărilor din Libia la zero în T2 2025, Uniunea Europeană se confruntă cu provocări în găsirea de noi surse de gaze, ceea ce ar putea duce la prețuri mari pentru a satisface cererea, similar cu situația din 2022.
Alternativa gazelor din România pentru Serbia
Serbia, unul dintre puținii cumpărători de gaze rusești din Europa, caută surse alternative de aprovizionare. A semnat un contract cu Azerbaidjanul pentru livrarea a 2,5 milioane m³ de gaze pe zi, însă majoritatea gazului care ajunge în Serbia este în continuare rusesc – 9,5 milioane m³ pe zi. România ar putea deveni o sursă alternativă, în special odată cu începerea producției în Neptun Deep. La sfârșitul lunii iunie, directorii de la Srbijagas și Transgaz au semnat un memorandum pentru construirea a două conducte noi, vizând diversificarea surselor de gaze și creșterea securității aprovizionării.
Până la finalul lunii septembrie, cele două companii trebuie să elaboreze un plan comun pentru conectarea sistemelor de transport de gaze dintre România și Serbia, incluzând o conductă între magistrala BRUA și Nodul Tehnologic Mokrin din Serbia, precum și o conductă sudică Mokrin – PCG Banatski Dvor – Pančevo – Belgrad.
Provocări pentru Serbia în contextul sancțiunilor
În paralel, NIS, monopolul petrolier sârbească deținut majoritar de Gazprom, solicită a șaptea derogare de la sancțiunile americane pentru a asigura aprovizionarea cu țiței. Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, se va întâlni cu secretarul de stat american Marco Rubio pentru a discuta despre tarifele și sancțiunile care afectează NIS.
Concluzie
Decizia Comisiei Europene de a opri importurile de gaze rusești are implicații semnificative pentru securitatea energetică a Uniunii Europene și pentru relațiile comerciale cu țările din regiune, ceea ce ar putea schimba peisajul energetic european în următorii ani.
