Austeritatea în învățământul preuniversitar
Ministerul Educației a inițiat o dezbatere publică pentru un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede eliminarea a peste 14.000 de posturi din învățământul preuniversitar de stat. Proiectul se aliniază măsurilor de austeritate promovate de Guvernul Bolojan, însă nu oferă o evaluare clară a impactului bugetar.
Reducerea posturilor în învățământ
Proiectul prevede o scădere a numărului de posturi din învățământul preuniversitar de stat de la 307.900 la 293.852, ceea ce rezultă într-o reducere de 14.048 posturi, inclusiv învățământul special și centrele de resurse și asistență educațională din județe și București.
Contradicții în declarațiile oficiale
Ministerul Educației admite că aplicarea Legii nr. 141/2025 a influențat numărul de posturi ocupate în anul școlar 2025-2026, contrazicând astfel afirmațiile anterioare ale ministrului Daniel David, care susținea că impactul legii nu afectează posturile, ci doar orele plătite cu ora.
Posturi afectate și impactul acestora
Printre posturile vizate se numără atât funcții de profesor, cât și funcții de conducere, iar 515 școli au fost comasate, ceea ce a dus la o reducere a numărului de directori. Proiectul nu conține o evaluare financiară, economică sau socială clară asupra sistemului educațional, secțiunea dedicată impactului financiar fiind necompletată.
Contextul politic și reacțiile
Ministrul Educației a adoptat o poziție critică față de dascăli, elevi și studenți, afirmând că statul le oferă mai mult decât merită. Opoziția, condusă de AUR, a inițiat o moțiune împotriva planurilor Guvernului, dar partidele din coaliție au susținut în continuare ministrul.
Concluzie
Eliminarea a peste 14.000 de posturi din învățământul preuniversitar, în contextul măsurilor de austeritate, ridică semne de întrebare asupra viitorului educației în România și impactului asupra calității învățământului.
