Abaterile legale în gestiunea patrimoniului public
În mandatul primarului general Nicușor Dan, administrația Municipiului București a înregistrat grave deficiențe în respectarea legislației referitoare la gestiunea patrimoniului public, raportarea financiară și administrarea unității administrativ-teritoriale (UAT). Principala încălcare constă în nerespectarea obligației legale de consolidare financiar-contabilă la nivelul UAT, având consecințe juridice și patrimoniale semnificative.
Legislația relevantă
Conform Codului administrativ (OUG nr. 57/2019) și Legii contabilității nr. 82/1991, situațiile financiare trebuie întocmite la nivel de UAT, nu la nivel de subdiviziune administrativă. Municipiul București deține patrimoniul public, iar sectoarele funcționează doar ca structuri administrative fără patrimoniu propriu.
Abateri constatate
În perioada actuală, nu a fost întocmit un bilanț consolidat al UAT Municipiul București, iar situațiile financiare nu reflectă patrimoniul integral sau activitatea entităților subordonate. Sectoarele continuă să publice bilanțuri individuale, deși aceasta este o practică ilegală. De asemenea, patrimoniul UAT nu este inventariat corect, iar lipsa unei evidențe centralizate a bunurilor publice poate duce la pierderi patrimoniale și tranzacții nelegale.
Impunerea responsabilității juridice
Aceste nereguli pot genera răspundere pe mai multe paliere:
- Răspundere administrativă și disciplinară: Nerespectarea legislației atrage sancțiuni pentru primarul general și conducerea direcțiilor financiare.
- Răspundere civilă: Municipiul București poate solicita în instanță recuperarea prejudiciilor cauzate de omisiunea consolidării și lipsa inventarierii patrimoniului.
- Răspundere contravențională: Curtea de Conturi poate aplica amenzi și poate dispune măsuri obligatorii de remediere.
- Răspundere penală: Faptele precum ascunderea de active și denaturarea situațiilor financiare pot atrage acuzații de abuz în serviciu, fals intelectual sau evaziune fiscală.
Posibile consecințe
Un audit al Curții de Conturi va considera nerespectarea cerințelor legale ca abateri grave, ceea ce poate conduce la măsuri de imputare și sesizarea organelor de urmărire penală. ANAF poate iniția verificări fiscale, iar Parchetul poate declanșa urmărirea penală în cazul constatării unor fapte ilegale.
Concluzie
Mandatul lui Nicușor Dan este marcat de încălcări repetate ale legii în domeniul administrativ și contabil, generând un risc juridic semnificativ pentru el și pentru aparatul administrativ, cu posibile consecințe imediate după un control al Curții de Conturi sau ANAF.
