Anxietatea atinge cote alarmante în România: experții identifică modificări evidente în funcționarea creierului celor afectați.

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: The Entertainment Photo

Anxietatea în România: o criză în expansiune

România se confruntă cu o creștere alarmantă a cazurilor de anxietate, confirmată de datele medicale și de specialiștii în neuroștiință. Țara se află printre statele europene cu cea mai rapidă creștere a numărului de pacienți cu tulburări anxioase, iar spitalele resimt deja presiunea.

Cazuri în creștere semnificativă

La Institutul de Psihiatrie Socola din Iași, medicii au observat o evoluție fără precedent: numărul pacienților cu simptome severe de anxietate a crescut de la aproximativ 250 lunar în 2024 la peste 520 în 2025. Specialiștii subliniază că aceste date reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece o parte semnificativă a populației evită consultul psihiatric sau psihologic.

Factorii care contribuie la criza de anxietate

Printre factorii principali care alimentează această criză se numără:

  • Problemele socio-economice, România având una dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie din UE;
  • Accesul limitat la servicii de sănătate mintală, în special în mediile vulnerabile;
  • Stigmatizarea persoanelor care solicită ajutor psihologic;
  • Expunerea intensă la mediul digital, care amplifică stresul în rândul adolescenților, România fiind în topul țărilor europene în ceea ce privește bullying-ul online.

Efectele anxietății asupra creierului

Anxietatea nu se manifestă doar prin griji excesive sau disconfort fizic; efectele sale sunt vizibile și în structura și funcționarea rețelelor neuronale. Investigarea activității electrice cerebrale prin tehnici moderne, cum ar fi qEEG, arată un tipar recurent în rândul pacienților anxioși.

- Publicitate -
Ad Image

Persoanele afectate prezintă:

  • hiperactivarea rețelei implicite (default mode network), responsabilă de gândurile repetitive și anticipările negative;
  • supraconectivitate în zonele implicate în răspunsul la stres, menținând creierul într-o stare de alertă chiar și în repaus;
  • activitate frontală dezechilibrată, asociată cu dificultăți de concentrare, tulburări de somn și epuizare mentală.

În concluzie, creierul unei persoane cu anxietate funcționează adesea ca și cum „ar căuta pericole” chiar și în absența stimulilor amenințători.

Alternativa neuroreglării

În contextul în care anxietatea afectează un număr tot mai mare de români, metodele de neuroreglare oferă o alternativă validată științific pentru cei care nu găsesc răspuns în terapiile tradiționale.

Impactul acestei crize asupra societății românești este semnificativ, necesitând o atenție sporită din partea autorităților și a comunității pentru a aborda problema sănătății mintale.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *