România: Magnet pentru investiții regionale
România a devenit o destinație atractivă pentru investițiile din Europa Centrală și de Est, dar această performanță ascunde un dezechilibru: capitalul intră, dar iese puțin. Companiile românești investesc slab în afaceri externe, iar influența economică regională rămâne limitată. Analiza PwC România subliniază că, deși economia a crescut rapid, nu a fost însoțită de o strategie de maturizare și poziționare regională.
Creșterea economică și lipsa unei strategii clare
Conform economistului Radu Nechita, acest paradox este rezultatul unui model economic bazat pe deficit de capital și decizii politice pe termen scurt. România are un deficit de capital, ceea ce face imposibilă transformarea într-un exportator net de capital. Nechita afirmă că, în ansamblu, intrările de capital trebuie să depășească ieșirile.
Analiza PwC arată că România a recuperat decalajele față de Uniunea Europeană, PIB-ul pe cap de locuitor crescând de la 35% la aproape 80% din media UE. Deși economia a demonstrat reziliență în fața crizelor, problemele fiscal-bugetare s-au agravat. Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, consideră că România are potențialul de a deveni o economie robustă și diversificată, dar nu valorifică strategic aceste avantaje.
Atractivitatea pentru investițiile externe
Datele PwC indică o creștere semnificativă a investițiilor directe din Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia și Bulgaria în România, cu 64% între 2019 și 2024, ajungându-se la aproximativ 10 miliarde de euro. Creșteri notabile au fost înregistrate în investițiile grecești (170%), ungurești (94%), bulgărești (90%) și poloneze (84%). Domeniile cele mai vizate includ energia, imobiliarele, retailul, FMCG și IT&C.
Investițiile românești în regiune
În contrast, investițiile românești în regiune sunt reduse, cu un stoc de doar 645 de milioane de euro în cele cinci țări analizate și aproximativ 3,7 miliarde de euro în total. Radu Nechita menționează că lipsa capitalului acumulat și experiența limitată în investițiile externe contribuie la această situație. Multe fonduri sunt direcționate spre consum sau locuințe, care nu generează venituri.
Deficitul de cont curent
România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite de cont curent din UE, de aproximativ 8% din PIB, comparativ cu sub 1% în Polonia. Nechita explică faptul că deficitul de cont curent nu este o consecință a creșterii, ci o condiție a acesteia, reflectând nevoia de capital din exterior și modalitatea în care acesta este utilizat, fie prin investiții, fie prin împrumuturi.
Piața internă și absența campionilor regionali
Deși România are o piață internă mare, nu a reușit să dezvolte companii cu o prezență regională semnificativă. Nechita subliniază că intervenția statului nu este soluția. Campionii regionali ar trebui să fie creați de antreprenori, nu de politici guvernamentale. Întârzierea în dezvoltarea acestora se datorează unor factori istorici, cum ar fi privatizările întârziate și ostilitatea față de capitalul privat.
Politici publice și direcția viitoare
Internaționalizarea firmelor românești depinde în principal de capitalul privat, dar politicile publice pot influența acest proces. Nechita sugerează că politicile ar trebui să favorizeze economisirea, investițiile și reinvestirea profitului, prin stabilitate fiscală și taxe moderate. El avertizează că prosperitatea României depinde de capacitatea de a acumula și atrage capital în economie, altfel riscurile politice și economice vor crește.
În concluzie, România se află într-o poziție favorabilă pentru atragerea de investiții regionale, dar lipsa unei strategii clare și a capitalului acumulat limitează expansiunea internațională a companiilor românești.
