Divorțul tăcut în România
România se confruntă cu un număr alarmant de divorțuri, înregistrând o medie de 57 de despărțiri zilnice. O tendință semnificativă este reprezentată de cuplurile mature, unde fenomenul denumit „divorț gri” devine tot mai frecvent, partenerii de peste 50 de ani alegând să încheie căsnicii de decenii pentru a-și redobândi independența.
Creșterea divorțurilor în rândul persoanelor de peste 50 de ani
Divorțul gri nu mai este o raritate, ci devine o parte definitorie a realității sociale din România. Datele demografice arată o creștere semnificativă a numărului bărbaților care divorțează după 60 de ani, care s-a dublat față de perioada postdecembristă. În grupa de vârstă 55–59 de ani, divorțurile au crescut cu peste 120%, ajungând la peste 500 de cazuri anual, iar în categoria 50–55 de ani, numărul separărilor depășește 800 de dosare pe an.
Distribuția divorțurilor în țară
Bucureștiul concentrează 10% din totalul divorțurilor din România. Femeile divorțează cel mai frecvent între 35 și 39 de ani, iar bărbații între 45 și 49 de ani. Interesant este că, în județe precum Bistrița-Năsăud, Ilfov, Iași sau Suceava, divorțurile din mediul rural au depășit numeric pe cele din mediul urban. În contrast, stabilitatea căsniciei este mai ridicată în județe precum Mehedinți și Tulcea.
Cauzele divorțurilor tardive
Cauzele acestor despărțiri tardive sunt complexe și depășesc motivele tradiționale, cum ar fi infidelitatea sau violența. Psihologii subliniază că resentimentele acumulate în tăcere pe parcursul decadelor devin mai relevante decât evenimentele dramatice izolate. Un factor declanșator important este momentul în care copiii părăsesc casa părintească, lăsând partenerii să se confrunte cu o legătură bazată exclusiv pe rolul de părinți. Perspectiva de a îmbătrâni alături de o persoană nepotrivită și dorința de a regăsi liniștea emoțională transformă separarea într-o alegere asumată pentru un final de drum trăit în termeni proprii.
Concluzie
Divorțul gri reflectă o schimbare profundă în percepția căsniciei și a relațiilor la vârsta a doua, având implicații semnificative asupra dinamicii familiale și sociale din România.
