Omagiul adus Sfântului Ierarh Petru Movilă
Pe 22 decembrie a fiecărui an, se face pomenirea Sfântului Ierarh Petru Movilă, o figură importantă în istoria Bisericii Ortodoxe.
Biografia Sfântului Ierarh Petru Movilă
Petru Movilă s-a născut pe 21 decembrie 1596, fiind al patrulea fiu al voievodului Moldovei, Simion Movilă. După moartea tatălui său în 1607, familia s-a retras în Polonia, unde avea multe rude. Petru a continuat studiile la Colegiul Frăției Ortodoxe din Liov. În 1622, a vizitat mănăstirea Pecerska, unde s-a împrietenit cu starețul Zaharia Copistensclii și cu mitropolitul Iov Boretchi al Kievului.
Cariera religioasă și contribuții
Petru Movilă a fost tuns în monahism la Lavra Pecerska după 1625 și, în toamna anului 1627, a fost ales egumen al mănăstirii. În timpul stăreției sale, a pus bazele unui colegiu la Kiev, care a devenit Academie, considerată cea mai veche instituție de învățământ superior la slavii ortodocși. În 1632, a fost ales mitropolit al Kievului, Galitiei și a toată Rusia, poziție din care a redactat o „Mărturisire Ortodoxă” în limba latină, aprobată de Sinodul de la Iași în 1642 și confirmată de toți patriarhii ortodocși.
Activitatea editorială și canonizarea
Mitropolitul Petru Movilă a încurajat colaboratorii săi să publice lucrări despre viața duhovnicească a călugărilor de la Lavra Pecerska, rezultând în apariția unor cărți precum Patericul Sfinților din Pecerska (Kiev, 1634) și Minunile Peșterilor Kievului (Kiev, 1638). A tradus și publicat tratate ale Sfinților Părinți pentru îndrumarea preoților. Petru Movilă a trecut la cele veșnice pe 22 decembrie 1646. Canonizarea sa a fost realizată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene pe 6 decembrie 1996, iar Biserica Ortodoxă Română a aprobat pomenirea sa la 22 decembrie 2002.
Pomenirea altor sfinți
În aceeași zi, se mai face pomenirea Sfintei Mare Mucenite Anastasia Romana, a Sfântului Mucenic Hrisogon, a Sfintei Mucenite Teodota și a fiilor ei, precum și a Sfântului Mucenic Zoil.
Concluzie
Pomenirea Sfântului Ierarh Petru Movilă subliniază contribuțiile sale semnificative la educația teologică și spirituală a comunității ortodoxe, având un impact durabil asupra culturii și credinței din regiune.
