Sondaj IRES: Viziunea românilor asupra anului 2026
Economia, inflația și costurile vieții continuă să fie principalele surse de îngrijorare pentru români la începutul anului 2026, conform unui sondaj realizat de IRES. Peste 70% dintre respondenți se declară îngrijorați „în mare” și „foarte mare” măsură de evoluția prețurilor și de presiunea financiară asupra traiului zilnic.
Îngrijorările românilor
Pe lângă economia națională, situația politică din România și cea internațională sunt percepute ca îngrijorătoare de peste jumătate dintre români. Deși sănătatea personală și a familiei rămâne un factor important, aceasta este considerată secundară în fața presiunilor economice. Stabilitatea locului de muncă generează un nivel mai redus de anxietate comparativ cu celelalte dimensiuni analizate.
Percepția asupra anului 2026
La nivel colectiv, percepția românilor despre anul 2026 este semnificativ mai negativă decât cea personală. Doar 27% dintre respondenți cred că anul va fi unul mai bun pentru România, cu 12 puncte procentuale mai puțin decât ponderea celor care consideră că va fi mai bun pentru ei înșiși. Aproape 44% anticipează că 2026 va fi un an mai rău pentru țară, dintre care 19% cred că va fi „puțin mai rău”, iar 35% consideră că va fi „mult mai rău”. Aproape 19% estimează că situația României va rămâne la fel.
Cerințele românilor de la stat
Românii au indicat clar prioritățile pe care le așteaptă de la autorități în 2026. Reducerea prețurilor este menționată de 25% dintre respondenți ca fiind principala direcție de acțiune a Guvernului, urmată de combaterea corupției (23%) și creșterea salariilor (18%). Investițiile în sănătate sunt indicate de 10% dintre respondenți, îmbunătățirea educației de 8%, iar siguranța și apărarea țării de 7%. Alte teme, precum infrastructura rutieră și digitalizarea administrației publice, sunt percepute ca priorități secundare.
Neîncrederea în Guvern
În ciuda așteptărilor exprimate de populație, nivelul de încredere în capacitatea Guvernului de a gestiona dezechilibrele economice este scăzut. Doar 24% dintre români au multă sau foarte multă încredere că Executivul va reuși să reducă deficitul bugetar în următorii doi ani. Aproximativ trei sferturi dintre respondenți nu au încredere în acest obiectiv, ceea ce subliniază ruptura dintre așteptările publice și capacitatea statului de a livra rezultate.
Perspectiva personală vs. națională
Românii intră în 2026 cu o speranță prudentă la nivel personal, dar pesimismul domină la nivel național. Aproape 40% dintre români anticipează că anul 2026 va fi mai bun pentru ei, în contrast cu pesimismul generalizat privind evoluția țării. Românii nu cer transformări spectaculoase, ci solicită costuri de trai mai suportabile, corectitudine și predictibilitate, precum și reducerea conflictelor economice și sociale.
Proiecții și așteptări pentru 2026
- Stabilitate personală: Românii speră la menținerea sau îmbunătățirea situației personale.
- Anxietate economică: Inflația și costurile vieții sunt priorități emoționale.
- Nevoi de bază: Sănătatea și stabilitatea financiară sunt priorități absolute.
- Conflict social: Aproape 20% dintre români indică necesitatea reducerii conflictelor sociale și politice.
- Pesimism național: Aproape jumătate dintre români consideră că 2026 va fi mai rău pentru țară.
- Cereri clare: Reducerea prețurilor și combaterea corupției rămân priorități esențiale.
- Neîncredere în Guvern: Scăderea încrederii în capacitatea Guvernului de a gestiona economia este profundă.
- Conflict din Ucraina: Majoritatea românilor nu anticipază o soluție rapidă și se tem de extinderea conflictului.
În concluzie, românii intră în 2026 cu o viziune mixtă, caracterizată de speranță personală și pesimism național, ceea ce subliniază necesitatea unor măsuri concrete din partea autorităților pentru a răspunde așteptărilor cetățenilor.
