Furtul tezaurului dacic și acuzațiile de dezinformare
Ernest Oberländer, fostul director al Muzeului Național de Istorie a României, s-a declarat „trădat” de conducerea Muzeului Drents din Assen, Olanda, în urma furtului tezaurului dacic împrumutat de România. Într-un interviu acordat postului olandez RTL News, el a acuzat muzeul de minciună în ceea ce privește măsurile de securitate convenite.
Acuzații de neglijență în securitate
Oberländer a afirmat că muzeul olandez nu a respectat acordul referitor la securitate, subliniind că sticla antiefracție promisă nu a fost utilizată. „Securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost folosită, iar coiful a fost furat cu două lovituri de ciocan”, a declarat el.
Contractul de împrumut stipula utilizarea unui tip special de sticlă antiefracție (P6B), însă investigațiile ulterioare au relevat că au fost folosite vitrine din sticlă standard (P2B). Oberländer a menționat că raportul de facilități, care detaliază măsurile de securitate, nu a fost făcut public și că acest lucru ar fi putut afecta sistemul de securitate al muzeului.
Impactul furtului asupra patrimoniului românesc
„Dacă aș fi știut, nu aș fi trimis exponatele. Este vorba de patrimoniu românesc și european. Nu poți face compromisuri la siguranță”, a afirmat fostul director, care a pierdut postul în urma incidentului din 2025, un an marcat de critici severe din partea opiniei publice și a clasei politice.
Oberländer a subliniat că tezaurele dacice au fost împrumutate anterior muzeelor din Milano, Beijing și Madrid, fără incidente.
Investigații și consecințe legale
Muzeul din Assen fusese considerat „cel mai sigur” pe baza documentației tehnice, dar furtul coifului de aur și al brățărilor dacice a scos la iveală defecțiuni semnificative în sistemul de securitate, inclusiv nefuncționarea sistemului de ceață artificială. Trei suspecți au fost arestați în Olanda, iar procesul lor este programat pentru anul viitor, iar bunurile furate nu au fost recuperate până în prezent.
Un om de afaceri olandez stabilit în România a oferit o recompensă de 250.000 de euro pentru informații care să ducă la găsirea comorilor.
Reacții oficiale și concluzii
Într-un răspuns transmis RTL News, reprezentanții Muzeului Drents au evitat să comenteze acuzațiile, menționând că „toate condițiile de asigurare pentru exponatele românești au fost îndeplinite” și că despăgubirea a fost plătită integral de asiguratori. Muzeul Național de Istorie a României a refuzat să comenteze, invocând o anchetă în curs.
Acest incident ridică semne de întrebare asupra măsurilor de securitate adoptate de instituțiile muzeale internaționale și impactul acestor deficiențe asupra protejării patrimoniului cultural.
