Declinul abilităților umane în soluționarea problemelor complexe
Inteligența este definită ca fiind „capacitatea de a înțelege ușor și bine”, dar această definiție ridică o întrebare din ce în ce mai relevantă în lumea modernă: ce se întâmplă dacă măsura în care putem aplica practic această capacitate este în scădere? O analiză realizată pe baza testelor PISA arată că capacitatea unei persoane obișnuite de a raționa și de a rezolva probleme a atins un vârf la începutul anilor 2010, urmând să scadă treptat de atunci.
Când a fost publicată cea mai recentă serie de analize PISA, testul internațional de referință al OCDE pentru performanța elevilor de 15 ani la testele de citire, matematică și științe, atenția s-a concentrat pe rolul pandemiei Covid în perturbarea educației. Totuși, acest lucru a mascat o deteriorare pe termen mai lung a capacității creierului uman. Rezultatele pentru toate cele trei materii au atins vârful în jurul anului 2012, iar scăderea a fost mai accentuată între 2012 și 2018 decât în timpul anilor afectați de pandemie.
Declinul nu este limitat doar la adolescenți; adulții prezintă un tipar similar, cu scăderi vizibile în toate grupele de vârstă, conform datelor recente din evaluarea standard OCDE privind tendințele în materie de competențe ale adulților. Deși importanța acestor abilități este evidentă, cercetările privind capacitatea de atenție sau concentrare a oamenilor au fost extrem de puține și inconsistente de-a lungul timpului. O excepție este studiul Monitoring the Future, care întreabă tinerii de 18 ani anual, începând cu anii 1980, dacă au dificultăți de gândire, concentrare sau învățare. Ponderea elevilor din ultimul an de liceu care raportează dificultăți a fost constantă în anii 1990 și 2000, dar a început să crească rapid la mijlocul anilor 2010.
Punctul de inflexiune este semnificativ, având în vedere că coincide cu o schimbare în relația noastră cu informația, disponibilă constant online. Declinul lecturii este evident, astfel că, în 2022, ponderea americanilor care au declarat că au citit o carte în ultimul an a scăzut sub 50%. Această scădere este însoțită de o deteriorare a performanțelor în aplicarea aritmeticii și a altor forme de rezolvare a problemelor. O statistică relevantă arată că ponderea adulților care nu pot „utiliza raționamentul matematic atunci când analizează și evaluează validitatea afirmațiilor” a crescut la 25% în medie în țările cu venituri ridicate și la 35% în SUA.
Se pare că are loc o erodare mai amplă a capacității umane de concentrare și aplicare a gândirii logice. Majoritatea discuțiilor despre impactul social al mediilor digitale se concentrează pe creșterea numărului de smartphone-uri și de rețele sociale. Totuși, schimbarea abilității umane de a gândi în mod concentrat coincide cu o modificare în relația noastră cu informația. Trecerea de la pagini web finite la fluxuri infinite, actualizate constant, și la un flux constant de notificări a schimbat modul în care interacționăm cu conținutul online.
Cercetările sugerează că utilizarea activă și intenționată a tehnologiilor digitale este adesea benignă sau chiar benefică, în timp ce comportamentele care au crescut în ultimii ani afectează capacitatea de a procesa informații verbale, atenția, memoria de lucru și autoreglarea. Capacitatea intelectuală umană de bază rămâne intactă, dar rezultatele acesteia depind atât de potențial, cât și de execuție. În prezent, mediul digital interferează cu execuția acestei capacități pentru foarte mulți oameni.
