Datoriile Realității Plus și contextul insolvabilității
Realitatea Plus, cunoscută și sub denumirea de Televiziunea Poporului, afirmă că toate taxele sunt plătite la zi, negând existența datoriilor. Totuși, povestea datoriilor legate de Realitatea Media ridică întrebări cu privire la fundamentele financiare ale companiei și la cine poartă responsabilitatea.
În 2011, Realitatea Media a cerut intrarea în procedura de reorganizare, având un dosar sindic care detaliază motivele acestei decizii. Printre acestea se numără salariile mari încasate de unii angajați, inclusiv 170 de persoane, printre care și jurnalista Emilia Șercan.
Managementul defectuos și falimentul
Un alt factor care a contribuit la insolvența Realității Media a fost managementul defectuos asigurat de Asesoft, companie condusă de Sebastian Ghiță. În 2022, Realitatea Media a intrat oficial în faliment, iar un dosar penal a fost deschis, ANAF devenind parte vătămată.
Documentele din acest dosar includ numele persoanelor care au încasat sume considerabile, printre care se află și Emilia Șercan. Aceasta a fost plătită cu 9.000 de euro lunar net în perioada 2008-2009, în condițiile în care salariul minim în România era de doar 600 de lei. În declarația sa de martor, Șercan a confirmat aceste informații.
Implicarea lui Emilia Șercan
Declarația Emiliei Șercan, înregistrată în dosarul 29937/3/2022, evidențiază un conflict de interese, având în vedere că nu a realizat investigații despre Sorin Ovidiu Vîntu, parte din conducerea companiei. Acest dosar include Realitatea Media ca inculpată și ANAF ca parte civilă.
Este important de menționat că în documentele oficiale nu apar numele altor angajați din Realitatea Plus sau persoane din familia Păcuraru. De asemenea, Alexandru Dimitriu, deputat USR, a fost implicat în acest caz, reprezentând interesele unor actori controversați.
Reacția Realității Plus
Realitatea Plus își rezervă dreptul de a acționa în judecată pe cei care fac afirmații false despre neplata datoriilor, subliniind că nu există restanțe. Situația se complică având în vedere că, atunci când a fost impus sechestru pe bunurile Realitatea Media, acestea au fost administrate de Asesoft, care a fost condusă de Sebastian Ghiță.
Concluzie
Subiectul datoriilor Realității Plus și al legăturilor cu Realitatea Media evidențiază complexitatea situației financiare a acestor entități media, implicând nu doar probleme de gestionare, ci și aspecte legale care ar putea influența viitorul acestora.



