Contaminarea cu microplastice în specii marine
O echipă de cercetători de la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța a analizat trei specii marine consumate frecvent de populație și a descoperit niveluri extrem de ridicate de contaminare cu microplastice. Studiul a relevat că 93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană, precum și 66,7% dintre midiile colectate din zona de coastă a României, conțineau fragmente de plastic cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri.
Microplastice în organele interne
Lucrarea publicată în decembrie 2025 indică faptul că particulele de plastic au fost identificate în organele digestive și în țesuturile moi ale celor trei specii analizate. Autorii studiului subliniază existența unui transfer trofic al acestor particule, observat în special la rapană, care se hrănește cu organisme deja contaminate. Aceasta ridică îngrijorări legate de posibilele riscuri pentru sănătate cauzate de microplasticele din Marea Neagră, având în vedere că aceste specii sunt consumate de oameni.
Compararea cu studiile din Bulgaria
Cercetătorii au comparat rezultatele obținute pe litoralul românesc cu datele cercetătorilor bulgari din zonele Varna și Burgas. Rezultatele sugerează că organismele colectate în România au o frecvență mai ridicată de contaminare cu microplastice. Această diferență este atribuită poziționării litoralului românesc în apropierea gurilor de vărsare ale Dunării, care contribuie la o poluare mai intensă.
Influența Dunării asupra contaminării
Studiul menționează că prezența crescută a microplasticelor în țesuturile speciilor analizate poate fi legată de deversarea fluviului Dunărea, care transportă aproximativ 4,2 tone de materiale plastice zilnic. Această cantitate considerabilă de deșeuri este un factor major în contaminarea organismelor marine din zona litoralului românesc.
Tipurile de microplastice identificate
Studiul detaliază compoziția particulelor de plastic găsite în cele trei specii. Fibrele au constituit majoritatea microplasticelor, reprezentând 93%, 98% și 99% din totalul identificat în midii, rapane și șprot, în timp ce fragmentele au avut o pondere mult mai mică. Distribuția culorilor microplasticelor a variat între specii, cele mai comune fiind microplasticele negre, albastre și transparente.
Concluzie
Rezultatele acestui studiu subliniază necesitatea urgentă a unor cercetări suplimentare pentru a identifica sursele de poluare și riscurile asociate cu consumul de pește contaminat, având în vedere impactul semnificativ asupra sănătății publice și mediului.
