Teoria Universului în pericol: Cum vidul ar putea fi un „fluid vâscos”
Observațiile recente sugerează că modelul actual de descriere a universului nu se aliniază perfect cu datele măsurate. Un studiu recent propune o explicație inovatoare: vidul cosmic ar putea avea o formă de „vâscozitate”, comportându-se ca un fluid care opune rezistență în timpul expansiunii spațiale.
Conceptul de vâscozitate aplicat vidului
Vâscozitatea, de obicei asociată cu lichidele, se referă la dificultatea cu care un fluid curge. În acest context, Muhammad Ghulam Khuwajah Khan, cercetător la Indian Institute of Technology, sugerează că vidul ar putea manifesta o rezistență subtilă în momentul dilatării spațiului.
Provocarea modelului standard al universului
Cosmologii au utilizat de zeci de ani modelul Lambda‑CDM pentru a explica evoluția universului, considerând energia întunecată ca o constantă. Totuși, datele obținute de instrumentul DESI (Dark Energy Spectroscopic Instrument) au arătat discrepanțe între predicțiile teoretice și viteza cu care galaxiile se îndepărtează, ridicând întrebări asupra acestui model.
Ipoteza „fononilor spațiali”
În încercarea de a explica aceste discrepanțe, Khan introduce analogia fononilor din fizica solidelor, sugerând că ar putea exista vibrații longitudinale ale vidului care generează un efect vâscos. Aceste „fononi spațiali” ar putea crea o presiune internă care încetinește expansiunea universului, ajustând-o pentru a se conforma datelor obținute de DESI.
Universul ca un fluid vâscos
În acest nou model, cosmosul nu mai este perceput ca un spațiu perfect neted, ci ca un fluid care opune rezistență la dilatare. Aceste vibrații interne ar putea produce un efect de frânare, explicând astfel diferențele observate între teorie și măsurători.
Speculații și viitorul cosmologiei
Khan subliniază că această ipoteză trebuie abordată cu prudență, deoarece o vâscozitate a energiei întunecate ar implica o schimbare fundamentală în înțelegerea vidului cosmic. Comunitatea științifică continuă să analizeze datele DESI, iar concluziile definitive nu au fost încă formulate.
În următorii ani, misiuni precum telescopul spațial Euclid și observațiile continue ale DESI vor oferi date esențiale pentru a verifica dacă aceste vibrații ale spațiului sunt reale sau dacă universul rămâne neted, așa cum s-a crezut anterior.
Aceste descoperiri ar putea revoluționa înțelegerea noastră asupra structurii fundamentale a universului și a energiei întunecate, având implicații semnificative asupra cosmologiei contemporane.
