Benjamin Netanyahu, sub presiune politică: Ostaticii pe primul loc sau viitorul Fâșiei Gaza?
Pe măsură ce încetarea focului din Gaza s-a extins de la câteva zile la câteva săptămâni, ostaticii proaspăt eliberați au început să împărtășească detalii sumbre despre captivitatea lor, iar spațiul politic de manevră al lui Benjamin Netanyahu părea să se micșoreze. Premierul israelian s-a trezit prins între partidele de extremă dreapta care îi susțin guvernul, dornice să reia luptele în Gaza, și majoritatea israelienilor care prioritizează soarta ostaticilor rămași în fața „înfrângerii totale” a Hamas, conform unei analize The Guardian.
Presiune politică pentru Benjamin Netanyahu
Sondajele de opinie arată un sprijin larg pentru o a doua etapă a acordului de încetare a focului, care ar însemna retragerea completă a trupelor israeliene din Fâșia Gaza și întoarcerea tuturor ostaticilor vii. Însă, ministrul de finanțe al administrației Netanyahu, Bezalel Smotrich, care s-a opus de la început acordului de încetare a focului, a amenințat că va demisiona dacă luptele nu se reiau. Netanyahu trebuie să-și coordoneze coaliția divizată printr-un vot critic în această lună. Dacă Knesset, parlamentul israelian, nu aprobă un buget pentru 2025 până la 31 martie, guvernul va fi dizolvat automat și țara va organiza alegeri anticipate.
Pentru mulți israelieni, bombardamentul recent asupra Fâșiei Gaza, cel mai mortal din primele luni ale războiului din 2023, a fost un semn că Netanyahu a luat o decizie politică cu privire la viitorul conflictului.
Sacrificarea ostaticilor rămași în Gaza
Cei care fac campanie pentru eliberarea ostaticilor rămăși în captivitatea Hamas au catalogat mișcarea ca pe o trădare imensă. Ayala Metzger, al cărei socru, Yoram Metzger, a fost răpit și ucis în captivitatea Hamas, l-a contestat pe Smotrich în parlament, strigând: „Sunt oferte pe masă și alegeți să continuați să sacrificați mai mulți ostatici și soldați.” Criticile nu au venit doar dinspre stânga sau de la familiile celor afectați direct de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.
Generalul-maior în retragere Amos Yadlin, fostul șef al direcției de informații militare din Israel, a declarat că reluarea războiului în timp ce ostaticii se află încă în Gaza ar submina eficacitatea armatei în operațiunile de acolo și ar afecta moralul. „Un lider israelian responsabil, care nu are nicio considerație politică internă, ar aduce toți ostaticii înapoi într-un singur grup, [la schimb] pentru încheierea războiului”, a spus el.
Acele probleme de moral au început deja să se vadă. Armata a anunțat că a demis un rezervist care a spus că nu se va prezenta la serviciu în semn de protest față de conduita guvernului, ceea ce a determinat îngrijorări în rândul oficialilor superiori că alții ar putea urma exemplul.
Doar „distrugerea totală” a Hamas ar asigura securitatea Israelului
Rezistența lui Netanyahu la o comisie de stat de anchetă privind eșecurile din 7 octombrie a crescut nemulțumirea în Israel și a alimentat criticile că gestionează războiul în scopuri politice. Netanyahu a argumentat că presiunea militară este cea mai bună modalitate de a aduce ostaticii acasă, chiar dacă majoritatea celor care s-au întors au făcut-o în acorduri de încetare a focului. El a subliniat că doar „distrugerea totală” a Hamas ar asigura securitatea viitoare a Israelului.
Biroul său a dat vina pe gruparea teroristă pentru prăbușirea armistițiului, spunând că a lansat atacuri deoarece Hamas a refuzat „în mod repetat” să elibereze ostatici și a respins propunerile trimisului american, Steve Witkoff. Acordul a alunecat într-o zonă nedeterminată, luna aceasta, după ce un termen limită pentru sfârșitul primei faze a trecut fără progrese către o a doua fază.
Netanyahu a amânat începerea negocierilor pentru a doua fază, ceea ce, conform lui Yadlin, subminează poziția pe termen lung a Israelului.
Semne că Israelul se pregătește pentru un război la sol
Dividendele politice ale reluării războiului au fost evidente imediat. Itamar Ben-Gvir, liderul partidului de extremă dreapta care a renunțat la postul din cabinet din cauza acordului de încetare a focului, și-a anunțat revenirea în guvern. El a salutat atacurile drept „pasul moral, etic și justificat potrivit”. Ministrul de externe, Gideon Saar, a declarat că bombardamentul nu face parte dintr-un „atac de o zi”.
Ordinele de evacuare emise pentru anumite părți din Gaza sugerează că Israelul se pregătește pentru un război la sol, deși nu a fost luată o decizie finală privind trimiterea de trupe. Noul șef al personalului de apărare al Israelului, Eyal Zamir, a aprobat planurile de atac din Gaza în prima sa zi la comandă.
Cel mai recent atac a generat un cor de condamnări din întreaga lume, inclusiv din partea Regatului Unit, Națiunilor Unite și grupurilor umanitare, care au avertizat asupra consecințelor catastrofale pentru mai bine de două milioane de palestinieni din Gaza. Totuși, Washingtonul a fost informat în avans despre atacuri și le-a susținut, considerându-se principalul furnizor de arme al Israelului și protectorul său diplomatic.
Donald Trump a avertizat anterior că Hamas ar plăti scump dacă nu eliberează toți ostaticii.
