Criza de la Azomureș
Criza de la Azomureș, cel mai mare producător de îngrășăminte din România, afectează nu doar compania, ci și economia locală. 600 de angajați sunt trimiși în șomaj tehnic, iar 1.500 de locuri de muncă din sectorul serviciilor și mentenanței sunt amenințate din cauza suspendării contractelor. Această situație lasă în urmă un vid economic semnificativ pentru subcontractorii din domeniu.
Blocajul negocierilor cu Romgaz
De un an, viitorul platformei de la Târgu Mureș depinde de o posibilă preluare de către Romgaz. Deși procesul de analiză tehnică și financiară a fost finalizat, nu există o ofertă oficială sau un calendar clar pentru execuție. Această incertitudine afectează grav capacitatea industrială a țării.
Volatilitatea pieței gazelor
Un aspect esențial al crizei este lipsa unui cadru structural care să protejeze marii consumatori industriali. Spre deosebire de alte state europene, România nu dispune de mecanisme de stabilitate, expunând industria locală la fluctuații de preț. Fără acces sustenabil la gaze naturale, instalațiile de la Târgu Mureș riscă să devină nefuncționale, în ciuda investițiilor de peste 300 de milioane de euro realizate recent.
Cifrele dezastrului
Anul 2024 a fost devastator pentru companie, înregistrând pierderi de 505 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,6 miliarde. Impactul social este semnificativ:
- 600 de angajați direcți intră în șomaj tehnic.
- 1.500 de lucrători ai contractorilor rămân fără activitate.
- 75% din producția destinată fermierilor români dispare de pe piață.
Impactul asupra securității alimentare
Josh Zacharias, Directorul General al Azomureș, subliniază că întârzierea deciziilor nu este neutră, ci compromite economia internă. Deși instalațiile sunt pregătite tehnic pentru reluarea activității, absența unei strategii naționale transformă potențialul de 1,8 milioane de tone de îngrășăminte într-o promisiune neîmplinită. Fără intervenții rapide, România riscă pierderea nu doar a unei fabrici, ci și a independenței în resursele necesare agriculturii.
Concluzie
Criza de la Azomureș evidențiază vulnerabilitățile economice ale României și riscurile asociate cu dependența de resursele energetice, având implicații profunde pentru sectorul agricol și pentru bunăstarea economică a țării.
