Recesiunea tehnică în România
România a intrat oficial în recesiune tehnică, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), care arată o scădere a Produsului Intern Brut (PIB) de 1,9% în trimestrul IV 2025 față de trimestrul anterior și de 1,6% pe serie ajustată sezonier comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta reprezintă definiția standard a recesiunii tehnice, care implică două trimestre consecutive de contracție economică.
Criticile lui Mihai Fifor la adresa premierului Ilie Bolojan
Deputatul PSD Mihai Fifor a reacționat vehement la aceste date, considerând că premierul Ilie Bolojan este responsabil pentru această situație economică precară. Fifor a declarat că „zona explicațiilor tehnice se închide” și a subliniat că evaluarea politică va avea un nume: efectul Ilie Bolojan asupra economiei României.
Avertismentele lui Fifor privind impactul recesiunii
Fifor a avertizat că recesiunea tehnică va duce la efecte economice concrete, cum ar fi comprimarea veniturilor bugetare, amânarea investițiilor private, reducerea consumului și creșterea costurilor de finanțare. El a afirmat că economia va trece dintr-un mod de creștere într-un mod de protecție, iar execuția bugetară va deveni mai dificilă, cu un impact negativ asupra pieței muncii și a capitalului privat.
Legitimitatea și încrederea în guvern
Fifor a menționat că legitimitatea guvernului este fragilă, având în vedere că cercetările sociologice arată un nivel ridicat de neîncredere în premier, de aproximativ 73%, conform CURS, și 76%, conform ARA Public Opinion. Aceste date sugerează o diminuare a capitalului politic necesar pentru a implementa măsuri dificile, în timp ce absența unei legi a bugetului pentru 2026 amplifică percepția de nesiguranță.
Implicarea socială și degradarea economică
Fifor a accentuat că discuția nu mai este doar economică, ci se referă la cine poate opri degradarea înainte ca aceasta să devină ireversibilă. El a subliniat că, în condițiile în care contracția economică, tensiunile sociale și pierderea încrederii se suprapun, efectul cumulativ devine structural, afectând capacitatea statului de a-și proiecta stabilitatea și credibilitatea.
Concluzie
Impactul recesiunii tehnice asupra României, combinat cu scăderea încrederii în guvern și absența unui buget pentru anul următor, creează un context economic și social precar, care necesită măsuri urgente pentru a preveni o deteriorare și mai gravă a situației.



