Recesiunea tehnică în România
Economia României a intrat tehnic în recesiune, în urma a două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut (PIB), conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). PIB-ul României a fost, în trimestrul IV 2025, cu 1,9% mai mic față de trimestrul III 2025, după o scădere de 0,2% în trimestrul anterior.
Diferența între recesiunea tehnică și recesiunea propriu-zisă
Recesiunea tehnică este un indicator strict statistic, care reflectă o scădere temporară a activității economice, în timp ce recesiunea propriu-zisă se resimte efectiv în viața de zi cu zi a populației. Aceasta din urmă include nu doar scăderea PIB-ului, ci și creșterea șomajului, inflație ridicată, scăderea veniturilor în termeni reali și diminuarea consumului. Iulian Stănescu, cercetător în sociologie, subliniază că recesiunea propriu-zisă afectează direct nivelul de trai al populației.
Cauzele recesiunii tehnice
Recesiunea tehnică poate apărea din cauza unor factori conjuncturali, cum ar fi un an agricol slab sau seceta, care pot produce scăderi temporare ale PIB-ului fără a indica un declin economic amplu. În astfel de situații, PIB-ul anual poate continua să crească, chiar și modest.
Impactul asupra economiei
Autoritățile folosesc termenul de recesiune tehnică pentru a menține încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor, având în vedere că o reducere simultană a investițiilor și a consumului poate accelera declinul economic. Indicatorii relevanți pentru anul 2025 indică o inflație aproape de 10% și o scădere a câștigului salarial mediu net cu 4,5% în termeni reali, cea mai mare scădere din ultimii 27 de ani.
Factorii determinanți ai recesiunii
Scăderea consumului este principalul factor care contribuie la reducerea PIB-ului și la apariția recesiunii tehnice. Aceasta este strâns legată de numărul și puterea de cumpărare a populației. România se confruntă cu o îmbătrânire a populației, ceea ce afectează negativ contribuția factorului muncă la PIB. De asemenea, modelul economic adoptat în ultimul deceniu, bazat pe împrumuturi și fonduri europene, a dus la o creștere a datoriei publice de la 37% la 60% din PIB, cu o mare parte a acestor resurse direcționate către sectoare care nu generează creștere de productivitate.
Consecințele pe termen lung
Continuarea deficitelor anuale ridicate poate conduce la o creștere nesustenabilă a datoriei și la riscuri similare cu cele ale crizei datoriilor din Grecia. În ultimii ani, au existat dezinvestiții în energie și în sectoarele productive, ceea ce a dus la creșterea prețurilor și la declinul unor domenii esențiale pentru economie.
Concluzie
Impactul recesiunii tehnice asupra economiei românești depinde de evoluția veniturilor, investițiilor productive și consumului, iar întrebarea crucială rămâne dacă această recesiune va rămâne un episod statistic sau se va transforma într-un declin economic resimțit pe scară largă.
