Asociația între Chlamydia pneumoniae și boala Alzheimer
Un studiu recent sugerează că bacteria Chlamydia pneumoniae, cunoscută pentru implicarea sa în infecții respiratorii precum pneumonia și sinuzita, ar putea fi asociată cu declinul cognitiv și cu boala Alzheimer. Această bacterie a fost identificată anterior în creierele persoanelor care suferă de boala Alzheimer.
Metodologia studiului
Echipa de cercetători de la Centrul Medical Cedars-Sinai din SUA a analizat prezența bacteriei în retină, un țesut nervos situat în partea posterioară a ochiului, responsabil de formarea imaginilor. Studiul a inclus probe de țesut ocular și cerebral recoltate post-mortem de la 104 persoane, dintre care unele aveau diagnostic de boală Alzheimer, altele prezentau deficit cognitiv ușor, iar restul nu aveau tulburări cognitive cunoscute.
Rezultatele obținute
Cercetătorii au descoperit o asociere semnificativă între prezența Chlamydia pneumoniae în retină și creier și diagnosticul de Alzheimer. Concentrațiile mai ridicate ale bacteriei au fost corelate cu un declin cognitiv mai sever. De asemenea, persoanele purtătoare ale unor variante ale genei APOE, asociate cu un risc crescut de boală Alzheimer, au prezentat niveluri mai mari ale bacteriei în țesuturi.
Experimentele suplimentare
Pentru a explora efectele biologice ale bacteriei, cercetătorii au efectuat experimente pe neuroni cultivați în laborator și pe modele animale. Infecția cu Chlamydia pneumoniae a fost asociată cu inflamație accentuată, declin cognitiv mai pronunțat și o creștere a morții celulelor nervoase. Prezența bacteriei a fost de asemenea corelată cu cantități mai mari de proteină beta-amiloid în creier, o proteină cunoscută pentru acumularea sa patologică în boala Alzheimer.
Implicarea clinică și concluzii
Autorii studiului subliniază că rezultatele nu demonstrează o relație cauzală directă, ci sugerează o legătură puternică între infecția bacteriană, inflamație și procesele neurodegenerative. Chlamydia pneumoniae este considerată un potențial factor care amplifică procesele deja existente, nu un declanșator unic al bolii. Studiul, publicat în jurnalul Nature Communications, sugerează că retina ar putea reflecta modificări patologice cerebrale, ceea ce ar putea promova utilizarea investigațiilor oculare ca metode neinvazive de evaluare a riscului de boală Alzheimer.
Aceste descoperiri deschid noi perspective pentru cercetarea și înțelegerea mecanismelor care contribuie la dezvoltarea bolii Alzheimer, subliniind importanța monitorizării infecțiilor bacteriene în contextul sănătății cognitive.
