Adrian Câciu îl acuză pe Ilie Bolojan de date înșelătoare privind deficitul bugetar
Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, îl critică pe premierul Ilie Bolojan pentru modul în care acesta prezintă datele despre deficitul bugetar, susținând că folosirea metodologiei cash oferă o imagine distorsionată a realității financiare. Câciu afirmă că Guvernul ar trebui să utilizeze metodologia ESA, care este recunoscută oficial de Comisia Europeană.
Diferențele dintre metodologia CASH și ESA
Câciu explică că deficitul pe cash nu reflectă toate cheltuielile care vor apărea în evaluarea ESA, ceea ce ar putea duce la o percepție mai negativă asupra finanțelor publice. Printre cheltuielile neincluse în raportul pe cash se numără:
- Facturile pentru furnizorii de energie, în valoare de aproximativ 8 miliarde lei, nerecunoscute în bugetele ministerelor implicate, dar considerate de Comisia Europeană în evaluarea ESA.
- Costurile retroactive legate de dobânzile titlurilor de stat, estimate la 0,5% din PIB, adică circa 10 miliarde lei.
- TVA nerestituit, care ar putea afecta ESA cu 0,2% din PIB.
- Amânările la plată, estimate la circa 0,5% din PIB, echivalentul a 10 miliarde lei.
Astfel, Câciu subliniază că deficitul ESA pentru 2025 ar putea ajunge la 9,3% din PIB.
Recomandări pentru premierul Bolojan
Câciu îi recomandă lui Bolojan să „pună mâna pe carte”, subliniind că este esențial ca cei care susțin deficitul pe cash să fie bine informați. El dezaprobă comparația dintre ESA 2024 și CASH 2025, considerând-o o dovadă de „analfabetism bugetar”. Câciu îndeamnă la așteptarea evaluării ESA înainte de a face orice aprecieri pozitive.
În încheiere, Câciu își exprimă speranța că informațiile prezentate vor fi combătute cu date corecte, dacă acestea există.
Concluzie
Critica lui Adrian Câciu asupra modului în care premierul Bolojan gestionează comunicația deficitului bugetar evidențiază nevoia de transparență și corectitudine în raportarea datelor financiare, cu implicații importante pentru percepția publicului și a investitorilor.



